Poliția Română cu radarul în trafic – unde au voie să se ascundă polițiștii. Când poți contesta amenda, ce spune Codul Rutier

Radarul este una dintre cele mai temute prezențe pentru șoferii grăbiți, mai ales când apare „din senin”, pe marginea unui drum lăturalnic sau în spatele unui panou publicitar. Practica amplasării aparatelor radar în locuri neașteptate sau „camuflate” a fost intens discutată în instanțele din România, însă legislația actuală nu interzice în mod explicit aceste poziționări.

Pe fondul nemulțumirilor șoferilor, Codul Rutier a fost vizat de mai multe propuneri de modificare, dar în prezent polițiștii rutieri au libertate deplină în ceea ce privește locul din care folosesc radarele.

Poate fi legal un radar „ascuns în boscheți”?

Conform normelor în vigoare, nu există nicio prevedere care să le interzică polițiștilor folosirea radarelor din locuri greu vizibile. Practic, dacă un echipaj este parcat într-o zonă cu vegetație sau în spatele unui panou, iar radarul înregistrează o depășire de viteză, sancțiunea este valabilă din punct de vedere legal.

Avocatul Valentin Ciobanu explică faptul că radarele moderne au o rază de acțiune care depășește 1.000 de metri, astfel încât momentul în care șoferul observă efectiv prezența poliției este irelevant. În plus, chiar dacă mașina de poliție este „mascată” de un alt vehicul sau de vegetație, aceasta nu este o cauză solidă pentru a contesta amenda.

În trecut, au existat tentative de a reglementa aceste aspecte. De exemplu, un proiect de lege adoptat inițial de Parlament în 2020 prevedea că radarele trebuie să fie montate doar pe autovehicule inscripționate, poziționate vizibil și anunțate prin panouri speciale. Însă Curtea Constituțională a declarat legea neconstituțională, iar ulterior nu a mai fost reluată de legislativ.

Ce șanse ai să contești o amendă dacă radarul nu era vizibil?

Chiar dacă ideea unui radar „ascuns” pare nedreaptă, poziționarea acestuia nu este un motiv solid pentru anularea unei sancțiuni. Judecătoriile din România au respins constant astfel de contestații, iar practica judiciară este clară: dacă viteza a fost corect înregistrată și procesul-verbal respectă forma legală, amenda rămâne valabilă.

Există totuși și alte motive de contestare a unei sancțiuni de viteză, precum erori în completarea procesului-verbal, lipsa mențiunilor obligatorii sau neidentificarea clară a conducătorului auto. Dar simpla nemulțumire față de poziționarea echipajului de poliție nu este, în prezent, un temei acceptat de instanțe.

În paralel, există o propunere legislativă aflată în Camera Deputaților care ar putea schimba modul în care Poliția Rutieră utilizează radarele. Printre modificările propuse se numără obligativitatea folosirii semnalelor luminoase și sonore în timpul misiunilor și anunțarea radarelor prin panouri sau în mass-media. Proiectul prevede și legalizarea detectoarelor radar, dar interzice aparatele de bruiaj.

Până când aceste propuneri vor deveni lege, șoferii trebuie să știe că polițiștii pot sta cu radarul oriunde, fără obligativitatea de a semnaliza sau avertiza. Legalitatea unei amenzi nu depinde de cât de vizibilă era mașina de poliție, ci de corectitudinea procedurii și de veridicitatea datelor înregistrate.