Românca de care s-ar fi îndrăgostit celebrul Jules Verne. Luiza Muller, muza scriitorului francez, cea care ne-a dat Castelul din Carpați

Jules Verne, considerat părintele literaturii de science fiction, a fost unul dintre cei mai mari scriitori ai secolului al XIX-lea. Celebrele sale romane de aventuri, care ne-au purtat pe mare și pe pământ, ne-au făcut să visăm la lumi necunoscute și la tehnologii care păreau imposibile. Însă puțini știu că între marele scriitor francez și o româncă frumoasă din Transilvania s-ar fi legat o poveste de dragoste, o iubire care a lăsat o amprentă adâncă asupra operei sale.

Povestea iubirii dintre Jules Verne și Luiza Müller

Luiza Müller nu doar că i-ar fi cucerit inima lui Verne, ci se spune că ar fi inspirat și unul dintre cele mai faimoase romane ale sale, Castelul din Carpați. Povestea este dezvăluită în detaliu de Simion Săveanu, în faimosul său volum ”Pe urmele lui Jules Verne în România”.

În perioada 1882-1884, Jules Verne, un scriitor deja consacrat și bine cunoscut în întreaga lume, ar fi avut o relație amoroasă cu o româncă pe nume Luiza Müller, originară din Homorod, un sat din județul Brașov.

Detaliile acestei povești de dragoste au fost adunate și prezentate de Simion Săveanu, un publicist și biograf al scriitorului francez, în cartea sa menționată mai sus.

Suma impresionantă cu care Irina Columbeanu și-a vândut un tablou. Fiica Monicăi Gabor face bani de când era mică

Horoscop 7 decembrie 2025. O zodie se confruntă cu tensiuni în familie

Potrivit acestei lucrări, Verne ar fi fost profund impresionat de frumusețea și farmecul acestei femei din Transilvania, iar relația lor ar fi fost mai mult decât o simplă aventură de o noapte.

Luiza Müller i-ar fi oferit lui Verne nu doar companie, dar și o nouă perspectivă asupra lumii, fiind o sursă de inspirație pentru multe dintre ideile sale literare.

Săveanu susține că la îndemnul acesteia, Jules Verne ar fi făcut o călătorie incognito în România, între 1882 și 1884, o călătorie care ar fi avut un impact semnificativ asupra operei sale literare.

Vezi și: Cetatea din România care l-a inspirat pe Jules Verne. A scris „Castelul din Carpați”, entuziasmat de acest loc

Călătoria incognito a lui Jules Verne în România

Contrar imaginii sale de mare scriitor care nu părăsea niciodată orașul Nantes din Franța, se pare că Jules Verne a făcut o călătorie misterioasă și discretă prin România, cu scopul de a-și întâlni iubita și de a cunoaște mai bine țara care avea să inspire una dintre cele mai celebre lucrări ale sale.

Deși nu există documente clare care să ateste această călătorie, Simion Săveanu este convins că Jules Verne a ajuns în România între anii 1882 și 1884.

Conform lui Săveanu, Verne a călătorit pe Dunăre cu o navă până la Giurgiu, de unde a luat trenul până la București, apoi la Brașov și, în final, la Homorod, satul natal al Luizei Müller.

De-a lungul acestei călătorii, Verne ar fi petrecut câteva săptămâni în Transilvania, cutreierând munții și explorând locuri pline de mister și istorie.

Printre cele mai importante locuri pe care le-ar fi vizitat, se numără Castelul Colț din județul Hunedoara, o cetate medievală impresionantă, care, potrivit lui Săveanu, a fost sursa de inspirație pentru romanul Castelul din Carpați.

Castelul Colț, cu turnurile sale înalte și arhitectura gotică, este descris în detaliu în romanul lui Verne, iar asemănările între castelul fictiv din poveste și cetatea reală sunt izbitoare.

Cetatea Colț, castelul care l-ar fi inspirat pe romancierul Jules Verne să scrie Castelul din Carpați. Foto trecator.ro

Castelul din Carpați, sursa de inspirație românească

La întoarcerea în Franța, Jules Verne s-a așezat la masă și a început să scrie romanul Castelul din Carpați, publicat în 1892.

Acțiunea romanului are loc în satul Werst (un nume ficțional inspirat de Verești, localitatea românească situată în apropiere de Carpați) și urmărește aventurile unui grup de personaje care încearcă să dezvăluie misterul unui castel părăsit, bântuit de fantomele trecutului.

În ciuda caracterului său fantastic, romanul reflectă puternic atmosfera și peisajul Transilvaniei, oferind o descriere detaliată a Carpaților și a regiunii din jurul Brașovului.

Castelul în sine, descris de Verne în roman, ar fi fost inspirat de Castelul Colț, iar multe dintre detaliile sale, cum ar fi arhitectura gotică și aerul de mister, sunt vizibile în povestea scrisă de Verne.

Personajele din roman se confruntă cu un baron enigmatic, Rodolphe de Gortz, și cu o serie de evenimente bizare legate de fantomele din castel.

Tema bântuirii și a tehnologiilor avansate, cum ar fi reproducerea vocii unei cântărețe de operă moarte, este un amestec de science fiction și gotic, care reflectă interesul lui Verne pentru știința și tehnologia vremii sale.

Simion Săveanu sugerează că această poveste ar fi avut la bază nu doar imaginația lui Verne, dar și propria sa experiență din România.

Se pare că Verne a fost fascinat de locurile misterioase din Transilvania, de istoria regiunii și de legendele care înconjurau aceste locuri, iar aceste elemente s-au transformat în teme majore ale romanului său.

Vezi și: Secretele cetății Colț din Hunedoara. Jules Vernes și Evliya Celebi au fost inspirați de fortăreață

Influența românească asupra operei lui Jules Verne

Întreaga operă a lui Jules Verne este cunoscută pentru amestecul său de aventură și știință, dar și pentru modul în care a reușit să transpună locuri exotice și misterioase în poveștile sale.

România, mai precis Transilvania, a jucat un rol important în acest sens, datorită peisajului său sălbatic și a legendelor care îl înconjurau.

Deși nu putem vorbi despre o influență directă asupra întregii sale opere, romanul Castelul din Carpați este un exemplu clar de cum o țară și un loc pot inspira un scriitor de talia lui Verne.

Astfel, luând în considerare călătoria sa secretă în România și legătura sa cu Luiza Müller, este evident că influența acestui loc asupra imaginației lui Verne a fost profundă.

În plus, Castelul din Carpați nu doar că aduce Transilvania în prim-planul literaturii mondiale, dar și fixează regiunea pe harta imaginară a lumii, transformând-o într-un topos de referință pentru romanele gotice și de aventuri.

Controverse și interpretări

Deși teoria lui Simion Săveanu este fascinantă și bine documentată, există și critici care sugerează că ideea unei vizite a lui Jules Verne în România este mai degrabă o fantezie literară decât un fapt istoric confirmat.

Scriitorul Florin Horvath, de exemplu, este de părere că locațiile descrise în Castelul din Carpați nu sunt neapărat inspirate din realitatea geografică, ci mai degrabă din imaginația lui Verne. Horvath subliniază că descrierile din roman sunt, în esență, fanteziste și nu corespund cu exactitate regiunii transilvănene.

Această controversă nu face decât să adâncească misterul în jurul operei lui Verne și al inspirației sale pentru Castelul din Carpați, iar discuțiile despre legătura lui cu România continuă să fie un subiect de dezbatere în cercurile literare și istorice.

Povestea iubirii dintre Jules Verne și Luiza Müller, precum și legătura lor cu Transilvania, rămâne una dintre cele mai fascinante capitole din viața și opera marelui scriitor francez. Chiar dacă adevărul istoric este învăluit în mister, impactul pe care acest episod l-a avut asupra operei lui Verne este incontestabil.

Castelul din Carpați rămâne unul dintre cele mai cunoscute romane ale sale, iar legătura cu România, mai ales cu Transilvania, adaugă un strat suplimentar de mister și farmec acestei capodopere literare.

Vezi și: Omul care a prezis majoritatea evenimentelor actuale are, în continuare, profeții despre ceea ce ne așteaptă. Povestea neromanțată a marelui Jules Verne