Klaus şi Carmen Iohannis, tăcere totală, după plecarea fostului preşedinte de la Cotroceni. Câţi bani trebuie să dea înapoi statului

Fostul președinte al României, Klaus Iohannis, și soția sa, Carmen Iohannis, păstrează o tăcere absolută de la plecarea de la Palatul Cotroceni. De altfel, activitatea lor pe rețelele de socializare a fost pusă pe pauză, iar aparițiile publice au fost extrem de rare în ultima vreme.

Klaus și Carmen Iohannis, discreți după plecarea de la Cotroceni

De când și-a dat demisia din funcția de președinte, Klaus Iohannis este foarte discret în ceea ce privește aparițiile publice. Fostul președinte s-a retras la Sibiu, acolo unde are reședința, și nu a mai apărut în public de atunci. Singura excepție a fost vizita la biserică, imediat după revenirea fostului șef de stat la Sibiu.

Această discreție vine într-un moment tensionat, când statul român a demarat procedurile pentru recuperarea unei sume semnificative de bani care ar fi fost obținută ilegal din chirii, pentru un imobil pierdut în instanță. Este vorba despre aproximativ 300.000 de euro, bani pe care Klaus Iohannis i-a încasat de-a lungul anilor, de pe urma unor imobile asupra cărora justiția a decis că nu avea drept de proprietate.

Citește și: Ilie Bolojan vs. Klaus Iohannis. Gestul făcut de preşedintele interimar odată cu plecarea la Londra i-a făcut pe români să îl aplaude. Foto

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Cum încearcă statul să recupereze datoria

Subiectul a fost adus în discuție recent la un post de televiziune, unde a fost ridicata problema unei posibile somații adresate familiei Iohannis. Ar putea fi emisă o notificare de conformare, cerând plata benevolă a sumei datorate statului sau statul ar putea demara o procedură de executare silită prin ANAF.

Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a confirmat că statul român a înregistrat deja imobilul pe numele său în Cartea Funciară, ceea ce reprezintă primul pas pentru recuperarea prejudiciului. Urmează acum stabilirea procedurii exacte prin care statul va cere returnarea sumelor de bani obținute ilegal.

Citește și: Carmen Iohannis, prima apariție publică după demisia soțului său. Cum a fost surprinsă fosta primă doamnă

”După ce avem extrasul de carte funciară, putem să demonstrăm că statul este proprietar și urmează pașii de recuperare a sumelor care au fost încasate de cei care, într-o perioadă anume, au obținut chirii sau alte venituri din cedarea folosinței acestor bunuri”, a declarat Tanczos Barna.

Istoricul controversat al imobilelor

Litigiul privind proprietățile lui Klaus Iohannis a fost unul de lungă durată, implicând mai multe decizii judecătorești. Procesul a fost inițiat de Rodica Băștea, o prietenă a familiei Iohannis din Miami, care a cerut anularea unui certificat de moștenitor emis în 2008, prin care statul român fusese desemnat proprietar al imobilului de pe strada Gheorghe Magheru 35 din Sibiu.

Potrivit unor investigații de presă realizate de Rise Project și Centrul de Investigații Media, acest imobil a fost naționalizat în anii ’60, iar după Revoluție a fost revendicat de un presupus moștenitor, Ioan Băștea, care a reușit să obțină reconstituirea dreptului de proprietate. Ulterior, Klaus și Carmen Iohannis au cumpărat o parte din aceste proprietăți, ajungând să beneficieze financiar de pe urma acestora.

Citește și: Cum arată apartamentul în care va locui Klaus Iohannis în Bucureşti? Marcel Ciolacu: ”Nu este o vilă”

Un detaliu important este că familia Iohannis a obținut, din chirii și alte venituri asociate acestor proprietăți, sume considerabile de-a lungul anilor, estimându-se că doar dintr-un singur imobil au fost încasați circa 260.000 de euro. Fostul președinte nu a oferit niciun punct de vedere oficial asupra acestei situații, menținându-se într-o rezervă totală, atât pe plan public, cât și pe rețelele de socializare. Deocamdată, statul român este cel care trebuie să decidă ce pași urmează pentru recuperarea datoriilor.