Mausoleul de la Mărășești, templul în care se odihnesc sufletele eroilor români din Primul Război Mondial. Sculptorul Ion Jalea și-a pierdut brațul stâng acolo, pe front

Desfășurată între 6 și 19 august 1917, bătălia de la Mărășești a reprezentat cea mai importantă victorie a Armatei Române în timpul Primului Război Mondial. Această confruntare a avut loc în zona județului Vrancea, fiind una dintre cele mai sângeroase lupte din vara anului 1917. Alături de bătăliile de la Mărăști și Oituz, victoria de la Mărășești a fost esențială pentru salvarea României de la colaps total în fața Puterilor Centrale.

Bătălia de la Mărășești, un moment crucial pentru Armata Română în Primul Război Mondial

Desfășurată între 6 și 19 august 1917, bătălia de la Mărășești a reprezentat cea mai importantă victorie a Armatei Române în timpul Primului Război Mondial.

Această confruntare a avut loc în zona județului Vrancea, fiind una dintre cele mai sângeroase lupte din vara anului 1917. Alături de bătăliile de la Mărăști și Oituz, victoria de la Mărășești a fost esențială pentru salvarea României de la colaps total în fața Puterilor Centrale.

România, intrată în Primul Război Mondial în 1916 de partea Antantei, s-a confruntat cu o situație critică la începutul anului 1917.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

După retragerea forțată în Moldova și pierderea unei părți semnificative din teritoriul național, trupele române s-au reorganizat sub comanda generalului Eremia Grigorescu.

Planul ofensiv al Puterilor Centrale prevedea distrugerea Armatei Române și ocuparea definitivă a Moldovei, dar eroismul soldaților români a reușit să oprească această încercare.

Bătălia de la Mărășești a fost marcată de lupte intense, cu pierderi uriașe de ambele părți. Armata 1 Română a pierdut 27.410 militari, dintre care 5.125 morți, 9.818 dispăruți și 12.467 răniți. Armata 4 Rusă, care a luptat alături de români, a avut 25.620 de pierderi.

Pe de altă parte, Puterile Centrale nu au oferit date oficiale, dar se estimează că numai Armata 9 Germană a pierdut între 60.000 și 65.000 de soldați. Această bătălie a pus capăt ofensivei inamice pe frontul românesc, determinând trupele germane să adopte o poziție defensivă.

Vezi și: A luptat la Mărășești, a fost pilot de vânătoare, a ajuns arestat de comuniști. Horia Hulubei, spionul care a devenit părintele fizicii nucleare românești

Inițiativa construirii Mausoleului de la Mărășești

După sfârșitul războiului, sacrificiul soldaților români a fost recunoscut prin decizia de a ridica un mausoleu pe locul bătăliei. Societatea Femeilor Ortodoxe din România, condusă de Alexandrina Gr. Cantacuzino, a fost inițiatoarea acestui proiect ambițios.

Propunerea a fost acceptată de regele Ferdinand I și de guvernul condus de Ion I.C. Brătianu, iar pentru realizarea monumentului s-a constituit un Comitet Executiv care avea rolul de a strânge fondurile necesare și de a stabili locația exactă a mausoleului.

Un moment crucial în procesul de construire a fost donația de 20 de hectare de teren realizată la 14 iulie 1921 de către George G. Ulise Negroponte.

Acest teren a permis ca mausoleul să fie amplasat exact pe locul unde s-au dat luptele cele mai aprige din vara anului 1917.

Mausoleul de la Marasesti este cel mai impunator din tara si printre cele mai grandioase de acest fel din Europa. Monumentul Eroilor din Războiul de Întregire Națională se află la kilometrul 202 pe Drumul Național ce leagă orașul Focșani de Adjud.

Mausoleul de la Mărășești, locul unde sunt înmormântați soldații români care au pierit în Primul Război Mondial. Foto Turist in Romania

Construcția monumentului dedicat soldaților români căzuți pe frontul din Primul Război Mondial

Pentru realizarea proiectului, s-a organizat un concurs de arhitectură, câștigat de arhitecții Constantin Pomponiu și George Cristinel. Lucrările au început oficial la 6 august 1923, la exact 6 ani de la debutul bătăliei.

Prima etapă a construcției, finalizată între 1923 și 1924, a inclus realizarea parterului, sub forma unui cavou circular cu diametrul de 40 de metri și 16 galerii radiale destinate reînmormântării osemintelor soldaților căzuți.

În anul 1924, au fost depuse rămășițele generalului Eremia Grigorescu în sarcofagul central. Acest moment a fost marcat printr-o ceremonie solemnă, la care au participat regina Maria și alte oficialități ale vremii.

Din cauza lipsei fondurilor, lucrările au fost oprite timp de 12 ani, fiind reluate abia în 1936. Finalizarea construcției a avut loc în 1938, iar inaugurarea oficială a avut loc la 18 septembrie 1938, în prezența regelui Carol al II-lea.

Vezi și: Drama sculptorului român cu o singură mână: Ion Jalea și-a pus amprenta pe trecutul artistic al României

Arhitectura și semnificația Mausoleului de la Mărășești

Mausoleul are o formă circulară, cu o înălțime de 30 de metri și un diametru de 40 de metri. Construit din beton armat placat cu blocuri de andezit de Deva, monumentul este unul dintre cele mai impresionante ansambluri comemorative din România.

Cupola sa, numită „Cupola Gloriei”, este decorată cu patru vulturi din granit, simbolizând forța și curajul armatei române. La parterul mausoleului se află criptele unde sunt depuse osemintele a peste 5.000 de soldați și ofițeri români.

Etajul superior este dedicat rotondei unde sunt expuse drapelele unităților române care au luptat în bătălia de la Mărășești. Fațada este decorată cu o friză de 100 de metri pătrați, realizată de sculptorii Ion Jalea și Cornel Medrea.

Ion Jalea, sculptorul care și-a pierdut brațul pe front

Unul dintre cei mai importanți sculptori implicați în realizarea mausoleului a fost Ion Jalea. Acesta și-a pierdut brațul stâng în timpul războiului, luptând pe frontul de la Mărășești.

Cu toate acestea, el a continuat să creeze opere de artă impresionante, lucrând doar cu mâna dreaptă. Friza basorelief realizată de el la Mausoleul de la Mărășești rămâne una dintre cele mai valoroase contribuții artistice la memoria eroilor români.

În anul 1938, cu prilejul inaugurării Mausoleului, s-a emis o medalie jubiliară, cu diametrul de 60 milimetri, în trei variante: din aur, argint și bronz.

Pe aversul medaliei se aflau efigiile regilor Ferdinand I (în dreapta) și Carol al II-lea (în stânga), față în față, iar la mijloc, jos, se afla stema Regatului României. Pe revers, în mijloc, este înfățișat Mausoleul Eroilor de la Mărășești.

Mausoleul de la Mărășești nu este doar un monument, ci un simbol al eroismului și sacrificiului suprem al soldaților români.

Ridicat pe locul uneia dintre cele mai importante bătălii din Primul Război Mondial, acest templu al eroilor rămâne o dovadă a luptei pentru independență și un punct de referință în istoria națională a României.

Vezi și: Generalul Paul Teodorescu, ”cavalerul fără de teamă si fără de prihană” al României. I-a refuzat pe Carol al II-lea și Ion Antonescu, a fost oprimat de comuniști și ajutat de Charles de Gaulle