Craterul perfect rotund din Alaska care sfidează explicațiile științifice. Misterul Savonoski continuă să dea bătăi de cap cercetătorilor

În inima sălbăticiei din Alaska, ascuns în Parcul Național Katmai, se află un crater perfect rotund care a pus în dificultate geologii timp de decenii. Savonoski, așa cum este cunoscut acest fenomen natural, rămâne un mister nerezolvat al științei, deoarece nimeni nu poate spune cu certitudine cum s-a format. Deși există mai multe teorii, lipsa dovezilor concludente face ca acest crater să fie unul dintre cele mai enigmatice locuri de pe Pământ, scrie Livescience.

O formă prea perfectă pentru a fi întâmplătoare

Savonoski Crater are un diametru de aproximativ 500 de metri și o adâncime de 110 metri. Văzut din aer, pare un crater clasic de impact, similar cu cele formate de meteoriți. Această ipoteză a fost prima luată în calcul de cercetători, însă investigațiile detaliate realizate în anii 1960 și 1970 nu au reușit să găsească niciun fel de material meteoritic sau roci șocate—indicatori esențiali ai unui impact cosmic. De asemenea, nu există fragmente de rocă expulzate în jurul craterului, ceea ce ar fi fost un alt semn clar al unei coliziuni cu un corp extraterestru.

Dacă nu a fost un meteorit, atunci ce anume a sculptat această formă perfectă în solul Alaskăi? O altă ipoteză sugerează că Savonoski ar putea fi un maar vulcanic, o depresiune formată prin explozia subterană a magmei care întâlnește apa freatică. Aceste explozii generează cratere largi, care ulterior se umplu cu apă, formând lacuri. Un exemplu similar este Ukinrek Maar, un crater vulcanic format în doar 10 zile în 1977, aflat tot în Alaska.

O vedere asupra craterelor Ukinrek din Alaska. Maarul estic (în prim-plan) este un exemplu tipic de crater vulcanic, având o formă rotundă și fiind umplut cu apă. (Credit imagine: Nye, C. via USGS)

Între meteorit și vulcan: un mister fără răspuns

În ciuda asemănărilor cu un maar, teoria vulcanică întâmpină o mare problemă: în zona în care se află craterul Savonoski nu există semne de activitate vulcanică recentă și nici surse de magmă în apropiere. Studiile geologice nu au identificat nicio urmă de lavă, cenușă sau alte elemente tipice pentru un astfel de fenomen. Astfel, craterul rămâne prins între două ipoteze—impact meteoritic sau explozie vulcanică—fără dovezi clare care să susțină una dintre ele.

O altă posibilă explicație ține de eroziunea glaciară. Se știe că zona a fost acoperită de ghețari în urmă cu aproximativ 23.000 – 14.700 de ani, iar aceștia ar fi putut șterge orice dovadă care ar fi clarificat misterul. Dacă a existat vreodată o coliziune cu un meteorit sau o erupție vulcanică, urmele lor au fost șterse de mișcarea impetuoasă a ghețarilor.

Va fi vreodată elucidat misterul Savonoski?

Pentru a găsi un răspuns definitiv, cercetătorii ar trebui să foreze în centrul craterului și să analizeze sedimentele adunate în ultimele milenii. Însă, din cauza localizării izolate a craterului și a condițiilor extreme din Alaska, astfel de investigații sunt dificile și costisitoare. Până atunci, Savonoski Crater rămâne unul dintre cele mai mari mistere geologice ale planetei—un loc care sfidează orice explicație științifică și continuă să fascineze oamenii de știință din întreaga lume.