Detaliul despre moștenire mai puțin știut în România, e la fel ca la divorț. Cum se face partajul succesoral

Partajul bunurilor este un proces juridic esențial, menit să stabilească drepturile fiecărui coproprietar asupra unor bunuri comune. Această procedură apare adesea în cazuri de divorț sau moșteniri, iar soluționarea sa poate fi realizată amiabil, prin acordul părților, sau, în lipsa unei înțelegeri, pe cale judiciară, prin intermediul instanței de judecată.

Ce instanțe sunt competente pentru partajul succesoral

Dacă moștenitorii nu reușesc să ajungă la un consens, instanța va decide asupra partajului, stabilind bunurile care trebuie împărțite, drepturile fiecărui moștenitor și eventualele creanțe dintre aceștia. Alegerea instanței competente pentru soluționarea partajului succesoral depinde de mai mulți factori, inclusiv tipul bunurilor și valoarea acestora.

Citește și: Cum se împart bunurile comune în instanță în 2025. Reguli și proceduri actualizate privind partajul judiciar

Conform legislației române, competența materială de soluționare a partajului aparține judecătoriilor, conform art. 94 alin. (1) lit. j) din Codul de procedură civilă. Totuși, dacă partajul este legat de o altă cerere aflată pe rolul tribunalului sau curții de apel, competența poate reveni acestor instanțe superioare, conform art. 123 din același cod.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Din punct de vedere teritorial, dacă partajul vizează bunuri imobile (terenuri, locuințe), instanța competentă este cea din zona în care este situat imobilul, conform art. 117 din Codul de procedură civilă.

Pentru bunuri mobile (mașini, sume de bani, obiecte de valoare), cererea de partaj trebuie introdusă la judecătoria din raza domiciliului pârâtului. Dacă partajul succesoral se desfășoară încă din timpul procesului de divorț, competența aparține aceleiași instanțe care soluționează și divorțul.

Citește și: Succesiunea și partajul în România la tribunal – s-au schimbat taxele. Cât trebuie să plătești pentru ”timbru”

Cum se realizează partajul voluntar

Conform Codului Civil, nimeni nu poate fi obligat să rămână în indiviziune. Moștenitorii au dreptul să ceară oricând ieșirea din indiviziune, chiar dacă există clauze testamentare care sugerează contrariul.

Dacă toți moștenitorii sunt de acord și au capacitate de exercițiu deplină, partajul se poate face printr-o convenție, în orice formă legală agreată de părți. Totuși, dacă bunurile moștenite includ imobile, actul de partaj trebuie închis în formă autentică, sub sancțiunea nulității absolute.

Dacă există moștenitori minori, persoane sub interdicție judecătorească sau dispăruți, partajul voluntar nu poate fi realizat fără respectarea unor proceduri speciale pentru protecția acestor categorii vulnerabile.

Citește și: Se schimbă legea succesiunii în România. Taxe mai mici la moștenire, dar și la partaj

Dacă moștenitorii nu pot conveni asupra modului de împărțire a bunurilor, se poate introduce o acțiune de partaj succesoral la instanța competentă. Aceasta va stabili cine sunt moștenitorii legali, care sunt bunurile supuse partajului și cum trebuie ele împărțite. De asemenea, dacă există datorii sau creanțe între moștenitori, instanța va lua în considerare și aceste aspecte în procesul de partajare, potrivit Legal Badger.

Partajul succesoral este o procedură esențială pentru stabilirea drepturilor de proprietate ale moștenitorilor. Deși se poate realiza pe cale amiabilă, uneori este necesară intervenția instanței pentru a soluționa litigiile. Este important ca moștenitorii să fie bine informați și să urmeze pașii legali corespunzători pentru a evita blocajele juridice și administrative. Alegerea corectă a instanței competente poate face diferența între un proces rapid și unul de durată.