Ce teritoriu din Ucraina vrea Vladimir Putin şi de ce? Cât de aproape ar fi Rusia de România dacă s-ar ajunge la un asemenea acord
Tensiunile dintre Rusia și Ucraina continuă să se intensifice, pe măsură ce Kremlinul insistă asupra cererilor sale teritoriale. Vladimir Putin și apropiații săi au reiterat recent solicitările de anexare a unor regiuni suplimentare din estul și sudul Ucrainei, consolidând astfel prezența rusă în zone strategice.
Teritoriile dorite de Rusia de la Ucraina
De la declanșarea invaziei în 2022, Moscova a revendicat patru regiuni din Ucraina: Lugansk, Donețk, Zaporijia și Herson. Deși armata rusă controlează aproape integral Luganskul, celelalte regiuni sunt încă parțial sub controlul Ucrainei. Vasili Nebenzia, reprezentantul Rusiei la ONU, a afirmat recent că Ucraina a ”pierdut irevocabil” aceste teritorii, cerând Kievului să cedeze părțile pe care încă le controlează.
Mai mult, Rusia insistă ca Ucraina să devină un stat neutru și demilitarizat, fără alianțe externe, ceea ce ar exclude orice viitor parteneriat cu NATO. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a subliniat că Moscova nu este dispusă să facă concesii teritoriale în negocierile viitoare.
Regiunile vizate de Rusia sunt esențiale din punct de vedere strategic. Donețk și Lugansk sunt considerate de Kremlin parte a lumii ruse, iar controlul asupra lor ar asigura o influență majoră în estul Ucrainei. Pe de altă parte, Zaporijia și Herson deschid calea către Crimeea și asigură accesul la Marea Neagră, ceea ce ar spori semnificativ capacitatea Rusiei de a controla regiunea.
Putin a argumentat în repetate rânduri că aceste teritorii trebuie să revină Rusiei pentru a proteja populația rusofonă, un pretext utilizat frecvent de Moscova pentru expansiunea sa.
Negocieri tensionate și viitor incert
Dacă Ucraina ar ceda complet regiunile Zaporijia și Herson, Rusia s-ar apropia considerabil de granițele României. Regiunea Herson se află la mai puțin de 200 km de Delta Dunării, iar un astfel de scenariu ar plasa trupele ruse într-o poziție strategică față de NATO și UE. Acest lucru ar crește semnificativ riscul unei confruntări directe între Rusia și Alianța Nord-Atlantică.
Negocierile recente dintre SUA și Rusia, desfășurate în Arabia Saudită, nu au adus progrese semnificative. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat că ”o reglementare în Ucraina este imposibilă fără abordarea problemelor de securitate din Europa”. Practic, Moscova condiționează orice acord de o nouă arhitectură de securitate europeană, ceea ce ar putea include retragerea NATO din anumite regiuni est-europene.
Pe de altă parte, Statele Unite și aliații europeni insistă că orice acord de pace trebuie să respecte suveranitatea Ucrainei. Oficialii americani, precum Keith Kellogg, au cerut Rusiei să facă la rândul său concesii teritoriale, ceea ce Moscova a respins categoric. Pe măsură ce negocierile internaționale continuă, viitorul Ucrainei și al securității europene rămâne incert. Rusia nu pare dispusă să renunțe la pretențiile sale teritoriale, ceea ce face ca rezolvarea conflictului să fie tot mai dificilă.