Oleg Danovski, fondatorul primului teatru de balet din România. ”Sfinxul Slav” a fugit de acasă la 14 ani și a dormit pe bancă în Cișmigiu, până l-a luat Tănase la ”Cărăbuș”

Oleg Danovski este una dintre cele mai mari personalități ale baletului românesc, fiind fondatorul primului teatru de balet din România și creatorul unei școli moderne de balet. Născut pe 9 februarie 1917 la Voznesensk, Ucraina, Danovski a marcat istoria dansului clasic prin spectacole remarcabile, inovatoare, recunoscute la nivel mondial. Cariera sa excepțională a fost presărată cu momente de cumpănă, dar și cu realizări grandioase, care i-au adus renumele de „Sfinxul Slav”.

Oleg Danovski a fugit de acasă la 14 ani, cu una dintre elevele mamei sale

Născut într-o familie cu tradiție artistică, mama sa, Juliette, era maestră de balet la Teatrul din Cernăuți. De mic copil, Oleg Danovski a crescut în lumea dansului, dezvoltând o pasiune puternică pentru balet.

La doar 14 ani, a luat o decizie curajoasă. Focul iubirii adolescentine arde puternic în inima sa, astfel că fuge la București alături de o elevă a mamei sale, hotărât să-și croiască singur drumul în lumea dansului.

Ajuns în Capitală, Oleg s-a confruntat cu lipsuri mari. Fără bani și sprijin, a dormit pe băncile din Cișmigiu, supraviețuind doar cu apă și pâine.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Norocul i-a surâs când a fost angajat ca balerin la Teatrul „Cărăbuș”, condus de Constantin Tănase. Aici, talentul său a fost rapid remarcat, iar foarte curând a devenit prim-solist, datorită unei situații neprevăzute: a fost nevoit să îl încoloiască pe balerinul principal, care se îmbolnăvise.

”Dansul este o sculptură cinetică, pentru că trupul balerinului adună în el toată tensiunea mişcării. Artistul coregraf este un compozitor al vieţii în mişcare.”, declara maestrul Oleg Danovski despre marea sa pasiune.

Părăsește teatrul pentru marea lui iubire, opera

După debutul la Teatrul „Cărăbuș”, Danovski a continuat să danseze la compania „Alhambra” între 1932-1933, devenind rapid prim-balerin.

Sub conducerea lui Nicolae Vlădoianu, a continuat să-și perfecționeze stilul, iar la începutul anilor ’40 s-a orientat către baletul clasic, colaborând cu Opera Română din București.

Evoluția sa excepțională, grația mișcărilor, postura solemnă și ochii pătrunzători i-a adus renumele de ”Prințul Slav”, iar directorul de la Alhambra îl numește ”Sfinxul Slav”, poreclă ce-i va rămâne pe tot parcursul vieții.

Unul dintre motivele principale pentru această schimbare a fost dorința sa de a contribui la dezvoltarea unei școli de balet clasic, inspirat de viziunea coregrafei Floria Capsali, care adunase la Operă cei mai talentați dansatori.

”Simțeam că venise momentul unor mari și consistente desfășurări coregrafice. Și estimam acest lucru atât ca balerin cât și ca maestru coregraf. Singurul loc în care mă puteam împlini era scena Operei.”, declara marele balerin Oleg Danovski.

Vezi și: A ”dansat” cu obuzele în brațe, a fugit de război și a pus bazele primei școli de balet de la noi din țară. Floria Capsali, prima mare balerină a României

Influența Floriei Capsali asupra lui Oleg Danovski

În anii ’40, Oleg Danovski a decis să se îndepărteze de teatrul de revistă, unde activase la „Cărăbuș” și „Alhambra”, și să se îndrepte spre baletul clasic.

Un factor determinant al acestei alegeri a fost activitatea Floriei Capsali la Opera Română din București. Aceasta atrăsese în jurul său o pleiadă de dansatori de excepție, iar Danovski a fost inspirat de această mișcare și de dorința de a contribui la dezvoltarea unei școli de balet clasic în România.

Floria Capsali l-a susținut pe Oleg Danovski în procesul său de formare ca balerin și coregraf, oferindu-i acces la un mediu artistic sofisticat, unde a putut colabora cu cei mai talentați artiști ai vremii.

De asemenea, i-a oferit șansa de a lucra la Opera Română, unde și-a perfecționat tehnica și și-a dezvoltat stilul coregrafic distinct.

Atât Floria Capsali, cât și Oleg Danovski au avut ca obiectiv crearea unui balet românesc autentic, capabil să concureze cu marile școli europene.

Dacă Floria Capsali a pus bazele învățământului coregrafic modern, Danovski a continuat acest drum, contribuind prin spectacolele sale inovatoare și prin înființarea primului teatru de balet din România.

Oleg Danovski, primul mare balerin si coregraf al României. Foto arhivă

A devenit cel mai tânăr coregraf din lume la doar 17 ani

La doar 17 ani, Oleg Danovski a devenit cel mai tânăr coregraf din lume. A fost angajat ca solist la Opera Română, unde a început să monteze spectacole remarcabile. Printre primele sale montări importante s-a numărat „Lakmé” de Léo Delibes.

Un moment esențial în cariera sa a fost premiera baletului „Harap Alb”, realizat în 1949, care a impresionat publicul și criticii de specialitate.

Punctul culminant al carierei sale de coregraf a venit în 1957, când a pus în scenă celebra montare a „Lacului lebedelor” la Teatrul de Operă și Balet din București.

Aceasta a fost considerată una dintre cele mai reușite adaptări ale capodoperei lui Ceaikovski, fiind aplaudată în turnee internaționale.

”În casă, ca și la școală sau teatru, eram în mijlocul preocupărilor și al unei atmosfere culturale deosebite.”, povestea artistul Oleg Danovski, în cartea ”Dirijorul de lebede. Întâlniri cu Oleg Danovski” (Editura Muzicală, București, 1989).

Vezi și: ”O prea mare iubire ucide!” Irinel Liciu și-a pus capăt zilelor, pentru a-l urma pe Ștefan Augustin Doinaș în Infern

Este fondatorul primului teatru de balet din România

Una dintre cele mai importante realizări ale lui Oleg Danovski a fost fondarea primului teatru de balet din România, la Constanța. În 1978, directorul Teatrului „Fantasio”, Aurel Manolache, i-a propus o colaborare, iar Danovski a creat „Ansamblul de balet clasic și contemporan”, reunind tineri balerini talentați din București și Cluj.

La acest teatru, maestrul a montat trilogia ceaikovskiană: „Lacul lebedelor”, „Frumoasa din pădurea adormită” și „Spărgătorul de nuci”, precum și numeroase alte spectacole inovatoare. Această instituție a devenit un centru esențial pentru dezvoltarea baletului clasic în România.

Pe parcursul carierei sale, Oleg Danovski a fost invitat să monteze spectacole pe marile scene ale lumii, inclusiv la Teatrul Balșoi din Moscova, Opera din Milano și Metropolitan Opera din New York.

A fost apreciat ca jurat la competiții internaționale de balet și a primit numeroase distincții, printre care titlul de Artist Emerit al Artei și decorația „Meritul Cultural”.

Teatrul Național de Operă și Balet din Constanța îi poartă astăzi numele

Chiar și în ultimele sale zile, Oleg Danovski a continuat să creeze. Ultimul său spectacol, „Crăiasa zăpezilor”, a fost realizat în timp ce era grav bolnav.

Marele coregraf s-a stins din viață pe 21 octombrie 1996, lăsând în urmă o moștenire artistică impresionantă.

Pentru a-i onora memoria, Teatrul Național de Operă și Balet din Constanța poartă astăzi numele său, fiind un simbol al excelenței în baletul românesc.

Astfel, Oleg Danovski rămâne o legendă a dansului, cel care a transformat baletul din România într-o artă respectată la nivel mondial.

Vezi și: Îndrăgită de Constantin Tănase, adorată de publicul român. Povestea starletei interbelice Lulu Savu, prima actriță emerită a teatrului băimărean