Retorică nouă la televiziunea de stat din Rusia: Armata lui Putin poate lovi acum liniștită trei capitale europene ale unor state membre NATO
Rusia își intensifică discursul amenințător la televiziunea de stat, folosind noile semnale venite dinspre administrația Trump ca justificare pentru o posibilă escaladare militară. Politologul rus Sergey Mikheyev a declarat recent la un post TV controlat de Kremlin că Moscova ar putea lovi fără ezitare trei capitale europene membre NATO, invocând o schimbare majoră a poziției Statelor Unite față de alianța nord-atlantică, scrie publicația americană Business Week.
Schimbarea poziției americane și efectele asupra NATO
De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, Washingtonul a transmis mesaje clare privind o modificare a priorităților în politica externă. Administrația sa a sugerat că aderarea Ucrainei la NATO este puțin probabilă și a subliniat că securitatea și granițele SUA vor fi mai importante decât angajamentele față de apărarea Europei. Această nouă abordare a dus la îngrijorări în rândul aliaților europeni și a fost interpretată de oficialii ruși ca o oportunitate strategică.
Mikheyev, una dintre vocile frecvent invitate la televiziunea de stat rusă, a declarat că această schimbare de ton din partea SUA este „o veste bună” pentru Moscova și că Rusia nu mai este izolată pe scena internațională. În plus, el a subliniat că declarațiile recente ale secretarului american al Apărării, Pete Hegseth, privind NATO și Ucraina întăresc convingerea că Washingtonul nu se va implica direct într-un conflict cu Rusia.
„Acum putem lovi Bruxelles, Londra și Paris fără să ne mai temem de aplicarea Articolului 5 din NATO sau de o intervenție americană”, a spus Mikheyev, conform unei traduceri realizate de jurnalista Julia Davis.
Articolul 5 și dilema apărării europene
Articolul 5 din Tratatul NATO stipulează că un atac asupra unui membru este considerat un atac împotriva întregii alianțe. Totuși, în contextul actual, în care SUA pare să își reducă implicarea în apărarea europeană, există întrebări privind cât de ferm ar fi răspunsul aliaților la o posibilă escaladare rusească.
Secretarul Apărării al SUA, Pete Hegseth, a declarat miercuri la Bruxelles că „nu vor fi trupe americane desfășurate în Ucraina”, reafirmând ideea că responsabilitatea sprijinirii Kievului revine în principal țărilor europene. Această declarație, combinată cu sugestiile președintelui Trump privind o forță de menținere a păcii care să nu includă soldați americani, a fost interpretată de analiștii ruși drept un semnal că NATO este vulnerabil.
Reacțiile internaționale și îngrijorările europene
Declarațiile lui Mikheyev au venit într-un moment tensionat pentru securitatea europeană. În ultimele luni, liderii europeni au fost din ce în ce mai preocupați de viitorul sprijinului american pentru NATO și Ucraina.
Președintele francez Emmanuel Macron a convocat o reuniune de urgență a liderilor europeni pentru a discuta despre poziția SUA și riscurile aferente. Pe de altă parte, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reiterat pe platforma X (fostul Twitter) importanța sprijinului militar american pentru Ucraina, afirmând că „Rusia nu dorește să încheie războiul și continuă să escaladeze tensiunile globale”.
În același timp, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că „orice negocieri de pace vor implica un dialog bilateral ruso-american”, sugerând că Moscova percepe discuțiile cu Washingtonul ca fiind mai importante decât cele cu Kievul.
Ce urmează?
Administrația Trump a discutat atât cu președintele rus Vladimir Putin, cât și cu Zelenski despre posibile soluții pentru a pune capăt războiului, însă până acum nu s-au înregistrat progrese semnificative. Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, urmează să participe la discuții cu oficiali ruși în Arabia Saudită pentru a începe negocieri de pace, potrivit unor surse citate de mai multe publicații internaționale.
În acest timp, poziția SUA față de NATO și Ucraina va continua să fie subiect de dezbatere în Europa. Pe măsură ce Rusia își intensifică retorica agresivă și încearcă să profite de incertitudinea occidentală, aliații europeni vor trebui să își definească propriile strategii de apărare pentru a face față amenințării tot mai mari venite de la Moscova.