Prețurile la electricitate și gaze în Europa: unde se situează România în clasament

Prețurile la electricitate și gaze pentru consumatorii casnici variază semnificativ în Europa, iar acest aspect influențează direct costurile de trai ale populației. Deși tarifele au crescut brusc după invazia Rusiei în Ucraina în 2022, anul 2024 a adus o stabilizare a acestora, iar inflația anuală pentru prețurile la energie a fost ușor negativă în majoritatea lunilor, scrie Euronews.com.

Conform datelor colectate de Household Energy Price Index (HEPI), prețurile energiei electrice și ale gazelor sunt extrem de diferite în funcție de țară, iar ajustarea pentru paritatea puterii de cumpărare (PPS) schimbă semnificativ clasamentele.

Unde se situează România în clasamentul european

Pe 3 ianuarie 2025, prețul mediu al energiei electrice pentru consumatorii casnici din Uniunea Europeană era de 25,5 c€/kWh. În Europa, Berlinul are cel mai ridicat tarif, de 40,4 c€/kWh, în timp ce cel mai mic preț a fost înregistrat la Budapesta, cu 9,1 c€/kWh. Alte orașe cu prețuri ridicate sunt Bruxelles (38,5 c€/kWh), Copenhaga (37,5 c€/kWh), Londra (36,8 c€/kWh) și Berna (36,4 c€/kWh).

România are un preț al energiei electrice mai mic decât media europeană, situându-se în zona țărilor din Europa Centrală și de Est, unde tarifele sunt, în general, mai reduse. Singura excepție în această regiune este Praga, unde prețurile depășesc media UE, atingând 35,3 c€/kWh.

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

De ce variază prețurile la energie între state

Experții atribuie aceste diferențe mai multor factori specifici fiecărei piețe de energie. Printre aceștia se numără:

• Tipul de mix energetic – dependența de gaz natural, energie regenerabilă sau cărbune influențează semnificativ costurile de producție a energiei.
• Politicile guvernamentale și reglementările fiscale – taxele și subvențiile pentru energie au un impact direct asupra prețului final plătit de consumatori.
• Costurile de distribuție și transport – acestea pot varia considerabil în funcție de infrastructură și de strategia operatorilor de rețea.
• Puterea de cumpărare – ajustarea prețurilor în funcție de paritatea puterii de cumpărare schimbă radical clasamentele.

Sursa: Household Energy Price Index (HEPI) realizat de Energie-Control Austria, MEKH și VaasaETT, © 2025 VaasaETT Ltd. – Euronews.com.

Cum influențează paritatea puterii de cumpărare clasamentele

Dacă prețurile la energie sunt ajustate în funcție de paritatea puterii de cumpărare (PPS), clasamentele se modifică drastic. De exemplu, Praga, care este pe locul 7 la prețurile nominale ale electricității, urcă pe primul loc când prețurile sunt exprimate în PPS. În același timp, orașe precum Berna, Luxemburg și Copenhaga scad semnificativ în clasament.

În ceea ce privește gazele naturale, diferențele sunt și mai mari. De exemplu, în Stockholm, prețul gazului este de 33,3 c€/kWh, de peste 13 ori mai mare decât cel din Budapesta (2,5 c€/kWh). Această diferență este influențată de dimensiunea pieței de gaz din Suedia, care este foarte mică și izolată.

Concluzie

România se află printre țările cu prețuri mai mici la energie în comparație cu media Uniunii Europene, dar este afectată de aceiași factori care determină variațiile prețurilor la nivel european. În timp ce prețurile nominale ale energiei electrice și gazelor sunt relativ scăzute, ajustarea lor la paritatea puterii de cumpărare arată că povara costurilor energetice poate fi semnificativă pentru consumatorii români, la fel ca în alte țări din Europa de Est. Evoluția pieței energetice rămâne un subiect important de monitorizat, mai ales în contextul tranziției către surse regenerabile și al fluctuațiilor de pe piețele internaționale de energie.