Maria Tănase, un suflet cât muzica: își dona hainele, le plătea masa soldaților, scria bilete cu ruj ca studenții să intre gratuit la concertele ei

Maria Tănase este considerată, și astăzi, Pasărea Măiastră a muzicii populare românești și cea mai bună voce feminină a folclorului autohton. A trăit o viață ca în filme, a iubit luxul, bogăția, confortul și bărbații, a trăit la intensitate maximă și a bucurat sufletele a milioane de români și continuă, și în prezent, să provoace piele de găină pe trupul melomanilor care îi ascultă melodiile, la ceas de seară.

Fata cu voce de aur, născută în mahala

Maria Tănase s-a născut pe 25 septembrie 1913, în mahalaua Cărămidarilor din București, într-o familie modestă. De mică, a fost atrasă de cântecul popular, iar talentul său a fost remarcat rapid.

Crescând într-un mediu unde muzica era parte a vieții cotidiene, Maria a dezvoltat un stil inconfundabil, plin de emoție și autenticitate.

Încă din copilărie, artista a fost sensibilă la suferințele celor din jur. A înțeles greutățile oamenilor simpli și a păstrat toată viața acest sentiment de compasiune, care avea să se reflecte nu doar în muzica sa, ci și în gesturile sale generoase.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Cum a avut loc ascensiunea artistei în muzică

În 1934, Maria Tănase a debutat la radio, interpretând cântece populare românești cu o voce unică, ce a emoționat întreaga țară.

Însă consacrarea a venit în 1938, când a cântat la Expoziția Universală de la Paris, în fața unor personalități de seamă. A fost numită „Privighetoarea României” și ”Pasărea Măiastră” a cântecului românesc, iar vocea sa a devenit simbol al identității naționale.

În 1939, artista a fost invitată să cânte în fața Regelui Carol al II-lea, iar în anii următori și-a consolidat statutul de ambasadoare a folclorului românesc. Vocea sa puternică și emoționantă a ajuns la inimile oamenilor, fie că erau țărani, muncitori, artiști sau aristocrați.

Vezi și: Povestea mahalalei Cărămidarilor, locul unde s-a născut Maria Tănase. Dintr-o perioadă în care pitorescul era sinonim cu București VIDEO

Generozitatea Mariei Tănase, o viață de dăruire

Maria Tănase nu era doar o mare artistă, ci și un om cu un suflet uriaș. Câștigurile sale, de multe ori considerabile, nu rămâneau prea mult timp în buzunarele ei. Îi plăcea să împartă tot ce avea cu cei mai puțin norocoși.

Într-un turneu în Bulgaria, artista a fost însoțită de o femeie din acea țară, care i-a fost ghid. La finalul turneului, Maria a donat întregul său câștig acestei femei, impresionată de greutățile prin care trecea.

Un alt exemplu al bunătății sale este concertul susținut în satul Fetești, unde ploaia a stricat acoperișul sălii în care avea loc spectacolul. În loc să-și păstreze banii din bilete, Maria a donat toate încasările pentru reparația acoperișului.

Maria Tănase cântând pentru soldații români de pe Frontul de Est, 1942. Foto arhivă

Un sprijin constant pentru cei sărmani

Maria nu putea trece nepăsătoare pe lângă suferință. Odată, într-o iarnă grea, când nici măcar ea nu avea lemne pentru foc și nici palton, i-a oferit birjarului său toți banii pe care îi avea, ca să își poată întreține familia în acel sezon rece.

De asemenea, când primea flori de la admiratori, le dădea Mariței, florăreasa, ca să le vândă din nou a doua zi. Nu voia ca acestea să se risipească, ci să ajute pe cineva care avea nevoie.

Respect și recunoștință pentru soldații români

În 1939, în timpul concentrației, Maria Tănase a cântat într-un local de lângă Gara de Nord. La ora 1 noaptea, ieșind afară, a văzut un grup de soldați.

Fără să stea pe gânduri, celebra artistă s-a întors în cârciumă, l-a chemat pe patron și l-a rugat să îi invite pe toți înăuntru. A plătit din banii săi masa și băutura pentru toți, oferindu-le un moment de bucurie într-o perioadă extrem de grea.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Pasărea Măiastră a muzicii românești a cântat pe Frontul de Est pentru soldații români, riscându-și viața pentru a le aduce un strop de alinare prin muzică.

Vezi și: ”Casandră antică, plângătoare profesionistă!” Orbit de gelozie, Constantin Brâncuși i-a frânt inima Mariei Tănase

Generozitate față de studenți și viața la Capșa

Maria avea un respect deosebit pentru tinerii aflați în dificultate. La un concert din Cluj, și-a folosit rujul pentru a scrie bilete „de cabină”, astfel încât studenții să poată intra gratuit la spectacol. Gesturile ei veneau dintr-o dorință sinceră de a oferi, fără să aștepte nimic în schimb.

De asemenea, puține persoane știu că, deși nu a avut copii biologici, Maria Tănase a adoptat o fetiță dintr-o familie sărmană din Hodoni, Timiș, și a adus-o la București. A înscris-o la școală, s-a ocupat de educația ei și i-a dăruit dragoste, atenție și afecțiune, ca o adevărată mamă.

Maria Tănase era o prezență frecventă la Capșa, faimosul restaurant din București, dar nu pentru a se desfăta cu delicatese.

Deși mânca rar, lăsa întotdeauna bacșișuri mari și, de multe ori, plătea și consumația altora. Nu era bogată, dar împărțea mereu ceea ce avea.

Ultima dorință a Mariei Tănase

Pe lângă cântecele sale nemuritoare, Maria Tănase a lăsat în urmă o lecție de umanitate și generozitate. Înainte să moară, a avut o ultimă dorință:

„După ce mă duc, să faceți o fântână pe un drum secetos, dornic de apă.” Acest gând reflectă esența sufletului său: a vrut să ofere chiar și dincolo de viață.

Pe 22 iunie 1963, Maria Tănase s-a stins din viață, răpusă de o boală necruțătoare. Însă vocea sa continuă să vibreze în sufletele românilor, iar gesturile sale de bunătate rămân un exemplu despre cum un artist adevărat nu doar cântă, ci trăiește pentru ceilalți.

Astăzi, Maria Tănase nu este doar un simbol al muzicii românești, ci și al generozității necondiționate. Povestea sa ne amintește că talentul adevărat vine la pachet cu o inimă mare, iar legenda sa va dăinui atât prin cântece, cât și prin faptele sale de omenie.

Vezi și: Ce scrie în dosarele Securității despre Maria Tănase. Cum a ajuns să fie numită „Gaița” de serviciile secrete