Ce ar putea face hoții cu tezaurul dacic furat de la muzeul Drents? Artefactele nu pot fi vândute

Istoria României a suferit o lovitură gravă după furtul Coifului de aur de la Coțofenești și al trei brățări dacice din aur, piese de o valoare inestimabilă. Incidentul a avut loc în dimineața zilei de 25 ianuarie 2025, la Muzeul Drents din Assen, Olanda, în cadrul expoziției „Dacia. Regatul aurului și argintului”. Hoții au folosit o explozie pentru a pătrunde în muzeu și au fugit cu piesele de tezaur în doar câteva minute.

Artefacte de o valoare istorică incomensurabilă

Coiful de aur de la Coțofenești, realizat în secolul al V-lea î.Hr., este o piesă unică, simbol al civilizației geto-dacice. Cântărind aproape un kilogram, coiful este decorat cu motive zoomorfe și reprezintă un exemplar rar de măiestrie artistică. „Este o piesă inegalabilă. Imaginea sa apare în manualele de istorie, iar replica sa a fost utilizată chiar în filmul Dacii, unde Amza Pellea l-a interpretat pe Decebal,” au subliniat specialiștii.

Brățările dacice din aur, furate alături de coif, provin din zona Sarmizegetusa Regia și datează din perioada regelui Decebal. Acestea sunt recunoscute pentru designul lor elaborat, realizat prin tehnici avansate de gravare și turnare. Cu un conținut de peste 80% aur, ele fac parte dintr-un set mai mare de brățări dacice, unele recuperate de statul român în anii ’90.

Un jaf bine planificat

Directorul Muzeului Național de Istorie a României, Ernest Oberländer-Târnoveanu, a declarat că furtul a fost clar „țintit”:

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Horoscop 5 decembrie 2025. O zodie primește o nouă șansă, norocul e de partea ei

„Hoții au intrat direct pentru aceste piese, ignorând alte obiecte expuse. Brățările sunt aceleași pentru care ne-am luptat să le recuperăm acum câțiva ani.”

Ambasadorul Olandei în România, Willemijn van Haaften, a confirmat că operațiunea a fost rapidă și bine executată:

„Au provocat o explozie pentru a pătrunde în muzeu și au fugit înainte ca poliția să poată interveni.”

Riscul de distrugere a pieselor

Specialiștii atrag atenția asupra pericolului ca piesele să fie topite, având în vedere dificultatea de a le valorifica legal. Coiful de aur de la Coțofenești și brățările dacice sunt clasificate ca bunuri de patrimoniu cultural național, ceea ce interzice comercializarea lor pe orice piață legală.

„Valoarea aurului din aceste artefacte este de câteva zeci de mii de euro, dar valoarea istorică și culturală este inestimabilă,” spun experții.

Istoricul Adrian Cioroianu a explicat: „Aurul ca material este net inferior valorii istorice a pieselor. Sperăm ca cei care au comis acest jaf să nu treacă la distrugerea lor.”

Măsuri internaționale și colaborare cu Interpol

Autoritățile olandeze au activat mecanismele de cooperare internațională și au solicitat asistența Interpol. De asemenea, ambasadele României din țările vecine Olandei au fost alertate. Natalia Intotero, ministrul Culturii, a declarat:

„Expoziția era cerută de alte muzee europene. Este clar că cei care au comis fapta au studiat zona foarte bine înainte de a acționa.”

Expoziția, care a debutat în iulie 2024 și a atras peste 77.000 de vizitatori, a inclus 673 de artefacte din 18 muzee din România. Toate piesele au fost asigurate conform standardelor internaționale, dar detaliile privind polițele de asigurare rămân confidențiale.

Harry Tupan, directorul Muzeului Drents, a descris incidentul drept „o zi neagră pentru muzeu și pentru patrimoniul României.” La rândul său, purtătorul de cuvânt al MAE, Andrei Tărnea, a declarat: „Colaborarea dintre autoritățile române și cele olandeze este esențială pentru recuperarea acestor piese de o valoare inestimabilă.”

În România, procurorii Parchetului General au deschis un dosar penal pentru furt calificat, iar autoritățile urmăresc toate pistele pentru a recupera artefactele.

Impactul jafului asupra patrimoniului cultural

Dispariția Coifului de aur de la Coțofenești și a brățărilor dacice reprezintă o pierdere uriașă pentru patrimoniul național. Aceste obiecte nu sunt doar bucăți de aur, ci mărturii ale unei civilizații străvechi care a influențat identitatea culturală a României. Jaful subliniază necesitatea unor măsuri sporite de securitate pentru protejarea moștenirii culturale.

În ciuda gravității situației, există speranțe că piesele vor fi recuperate, iar autorii jafului vor fi aduși în fața justiției. Rămâne de văzut dacă aceste măsuri și colaborările internaționale vor fi suficiente pentru a salva comorile României.