Cuvintele pe care toată lumea le folosește în fiecare zi dar nu există, de fapt, în limba română. Greșeala pe care o fac milioane de români

Limba română este una dintre cele mai frumoase și complexe limbi, dar și una cu numeroase capcane care pot induce în eroare, chiar și pe cei care cred că o stăpânesc foarte bine. Mulți dintre noi folosim cuvinte sau expresii pe care le considerăm corecte, dar care, de fapt, nu există în limba română conform normelor gramaticale.

Cuvintele pe care le rostim zilnic, dar care nu fac parte din limba română

Greșelile frecvente sunt întâlnite și în conversațiile de zi cu zi, dar și în scris, și, de cele mai multe ori, ne pasă mai puțin de aceste mici detalii. În continuare, vom discuta despre câteva dintre cele mai des folosite greșeli și cum să le evităm pentru un limbaj corect și îngrijit.

1. ”Dragele mele” – o greșeală de plural

Unul dintre cele mai comune exemple de greșeală gramaticală este utilizarea expresiei ”dragele mele” în loc de ”dragile mele”. Mulți dintre noi considerăm că ”dragele” este corect, însă, conform regulilor gramaticale, forma corectă a adjectivului ”drag” la feminin plural este ”dragile”.

De exemplu, ”Dragile mele prietene, vă mulțumesc pentru ajutor!” este corect, în timp ce ”Dragele mele” reprezintă o eroare. Deși în DEX ”drage” există, aceasta se referă la termeni tehnici precum aparatura de dragare sau pescuit, nu la ceea ce ne dorim noi să exprimăm când ne adresăm prietenelor.

Horoscop 7 decembrie 2025. O zodie se confruntă cu tensiuni în familie

Elena Băsescu, de nerecunoscut. Fiica fostului președinte este complet schimbată, a renunțat și la ținutele îndrăznețe

2. ”Monezi” – forma greșită a pluralului

Un alt cuvânt care creează confuzie este ”monezi”, folosit frecvent în loc de ”monede”. Forma corectă a pluralului substantivului ”monedă” este ”monede”, așa cum este exemplificat în propoziția: ”Am găsit câteva monede vechi într-o cutie de metal”.

Folosirea cuvântului ”monezi” în loc de ”monede” este greșită și reprezintă o eroare frecventă care apare în limbajul de zi cu zi.

3. ”Deasemenea” – confuzia frecventă cu ”de asemenea”

O altă greșeală comună este confundarea expresiei ”de asemenea” cu ”deasemenea”, varianta greșită în care cuvintele sunt alipite.

Corect este ”de asemenea”, iar exemplul corect ar fi: ”M-am bucurat să particip la eveniment și, de asemenea, să întâlnesc oameni noi.” Aceste greșeli sunt ușor de evitat, dar pot face diferența între un limbaj corect și unul eronat.

Cum să evităm greșelile gramaticale frecvente?

Pentru a evita greșelile gramaticale, este esențial să fim atenți la regulile gramaticale și să consultăm surse de încredere, precum DEX-ul sau DOOM-ul, atunci când avem dubii.

Revizuirea textelor înainte de a le transmite sau de a le publica este un obicei foarte important pentru a ne asigura că limbajul nostru este corect. De asemenea, este bine să fim conștienți de expresiile corecte și să nu le folosim automat fără a verifica dacă sunt conforme cu normele gramaticale.

Prin micile ajustări ale limbajului nostru zilnic, putem contribui la îmbunătățirea comunicării și la menținerea unui limbaj curat și corect. Așadar, fiți atenți la cuvintele și expresiile pe care le folosiți, pentru a evita greșelile frecvente care pot afecta limba română!