De la „Mica Unire” la România de azi: moștenirea zilei de 24 ianuarie

Ziua de 24 ianuarie 1859 rămâne una dintre cele mai importante borne din istoria României. În această zi, prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și Țării Românești, s-a realizat un pas decisiv către consolidarea identității naționale: Unirea Principatelor Române, cunoscută și sub numele de ”Mica Unire”. Acest eveniment a deschis calea către modernizarea statului român și, ulterior, către Marea Unire din 1918.

24 ianuarie 1859, Mica Unire sau Unirea Principatelor Române

Unirea din 1859 nu a fost doar rezultatul dorinței românilor de a se uni, ci și al unui context internațional favorabil. În urma războiului Crimeii (1853-1856), marile puteri europene au impus prin Tratatul de Pace de la Paris măsuri care au influențat direct viitorul Principatelor.

Înlăturarea protectoratului rusesc și plasarea Moldovei și Țării Românești sub garanția colectivă a puterilor europene au creat premisele pentru consultările interne privind unirea.

Procesul a fost însă anevoios, fiind marcat de obstacole și jocuri politice. Un exemplu elocvent este încercarea de falsificare a alegerilor în Moldova de către Nicolae Vogoride, caimacanul sprijinit de Imperiul Otoman.

Horoscop zilnic 6 decembrie 2025: Vești importante pentru o zodie, surprize pentru alte două

Cerere de căsătorie surpriză la „Mireasa”. Un cuplu contestat s-a logodit, după câteva săptămâni de relație: „Promit că o să încerc să te fac fericit”

Descoperirea acestor fraude și scandalul internațional care a urmat au forțat organizarea unor noi alegeri, iar dorința de unire a fost exprimată fără echivoc.

Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza și semnificația politică

Unirea formală stabilită prin Convenția de la Paris din 1858 prevedea doar o uniune parțială a Moldovei și Țării Românești, cu domnitori și administrații separate.

Totuși, în 1859, politicienii români au speculat o lacună în prevederile internaționale: nimic nu interzicea alegerea aceluiași domnitor în ambele principate.

Astfel, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al Moldovei pe 5 ianuarie și, câteva zile mai târziu, domn al Țării Românești pe 24 ianuarie. Prin această decizie, românii au impus un fapt împlinit pe scena diplomatică europeană.

Alexandru Ioan Cuza nu doar că a obținut recunoașterea internațională a unirii, dar a inițiat și o serie de reforme esențiale pentru modernizarea statului.

În timpul domniei sale, s-au pus bazele unui sistem educațional modern, au fost împroprietăriți țăranii și s-a organizat o armată națională. De asemenea, capitala administrativă a fost stabilită la București, consolidând unitatea politică a celor două teritorii.

Citește și Modernizarea României, un proces de lungă durată pe care nu-l voiau toți. Cum s-a luptat Alexandru Ioan Cuza cu masoneria VIDEO!

24 ianuarie: Simbol al identității și unității naționale

Mica Unire din 1859 reprezintă mai mult decât un eveniment istoric; este o lecție despre solidaritate, viziune politică și perseverență. Ea a demonstrat că, prin unitate și strategie, românii au reușit să-și decidă singuri soarta, în ciuda opoziției externe și a obstacolelor interne.

Acest moment a fost primul pas către Marea Unire de la 1918, când toate provinciile istorice românești s-au unit într-un singur stat. Astăzi, la 166 de ani de la acest moment, ziua de 24 ianuarie este sărbătorită ca un simbol al identității și unității naționale.

Fiecare discurs, fiecare ceremonie dedicată acestei zile ne amintește de curajul și determinarea înaintașilor noștri, care au făcut posibilă construirea unei Românii moderne.

Unirea din 1859 nu a fost doar un act politic, ci și o expresie a dorinței românilor de a trăi într-un stat unitar și independent. Prin eforturile lor, generațiile de atunci ne-au lăsat o moștenire care ne definește și astăzi.

Citește și De unde vine numele Cuza, primul Domn al României!