Utilizarea plumbului în Imperiul Roman a scăzut nivelul IQ-ului în Europa, conform cercetătorilor

Această descoperire evidențiază efectele pe termen lung ale poluării industriale asupra sănătății umane, demonstrând că emisiile antropice de plumb au provocat daune semnificative încă de acum două milenii. Cercetarea, publicată în revista Proceedings of the National Academy of Sciences, a analizat mostre de gheață din Arctica pentru a reconstrui nivelurile de poluare atmosferică cu plumb din perioada 500 î.Hr. până în anul 600 d.Hr, scrie Reuters.

Plumbul: un pericol omniprezent în viața romanilor

În ciuda cunoștințelor despre pericolele intoxicației cu plumb, romanii foloseau acest metal în numeroase aplicații, de la conducte de apă și vase de gătit, până la medicamente, cosmetice și chiar jucării. Descoperirea că siropurile cu conținut de plumb ajutau la conservarea și îndulcirea vinului a dus la consumul deliberat al acestui metal toxic. Deși efectele intoxicației directe afectau în principal clasele superioare, întreaga populație a fost expusă la plumbul din atmosferă, rezultat din mineritul intensiv și rafinarea metalelor prețioase.

Studiul condus de dr. Joseph McConnell de la Desert Research Institute a arătat o creștere accentuată a poluării cu plumb începând cu anul 15 î.Hr., pe măsură ce Imperiul Roman a atins apogeul său economic și industrial. Nivelurile de poluare au rămas ridicate până la declinul Pax Romana, o perioadă de pace și prosperitate care s-a încheiat în anul 180 d.Hr. În această perioadă, se estimează că imperiul a eliberat peste jumătate de milion de tone de plumb în atmosferă.

Efectele poluării asupra sănătății și istoriei

Pentru a evalua impactul acestei poluări, cercetătorii au utilizat modele atmosferice care au cartografiat răspândirea plumbului în Europa și au estimat nivelurile de acumulare în sângele copiilor. Rezultatele arată că, în timpul apogeului Imperiului Roman, concentrația medie de plumb în sângele copiilor ar fi putut crește cu 2,4 micrograme pe decilitru, ceea ce ar fi dus la o reducere medie a IQ-ului cu 2,5-3 puncte. Când se iau în considerare și nivelurile de plumb din alte surse, nivelurile sanguine ar fi putut ajunge la 3,5 micrograme pe decilitru.

Deși o scădere de câteva puncte de IQ poate părea nesemnificativă, efectele sunt considerabile atunci când afectează întreaga populație, în special pe o perioadă extinsă de aproape două secole. La apogeul său, Imperiul Roman avea o populație de peste 80 de milioane de oameni, ceea ce înseamnă că aproximativ un sfert din populația mondială ar fi fost expusă acestei poluări. Impactul neurotoxic al plumbului a fost atât de grav încât unii istorici au sugerat că ar fi putut contribui la declinul imperiului.

După căderea Imperiului Roman, nivelurile de poluare cu plumb au scăzut temporar, dar au crescut din nou în Evul Mediu și, mai târziu, în timpul Revoluției Industriale, când combustibilii fosili și benzina cu plumb au devenit principalele surse de poluare. Abia în secolul XX, interzicerea treptată a combustibililor cu plumb a redus semnificativ expunerea populației la acest metal toxic.

Lecții din trecut pentru un viitor mai curat

Studiul asupra utilizării plumbului în Imperiul Roman scoate în evidență efectele dăunătoare ale industrializării necontrolate asupra sănătății publice. Deși romanii au adus contribuții majore la dezvoltarea civilizației, utilizarea plumbului în producția industrială a avut un cost neașteptat și sever.

Acest episod istoric servește drept avertisment cu privire la impactul pe termen lung al poluării industriale, subliniind necesitatea unor reglementări stricte și a unor tehnologii sustenabile.

Într-o eră în care se caută soluții pentru reducerea emisiilor și protejarea mediului, lecțiile trecutului ne arată cât de important este să echilibrăm progresul economic cu responsabilitatea față de sănătate și natură.