Prețuri mai mari, TVA de 25% și impozite noi pe salarii și firme. Schimbările fiscale și economice posibile pentru români din 2025
- TVA majorat la 21% sau chiar 25%
- Impozitarea progresivă: o realitate iminentă?
- Creșterea impozitului pe salarii
- Taxa de 1% pentru marile companii
- Plafoane pentru tranzacții în numerar
- Accize noi pentru băuturile cu zahăr
- Creșterea prețurilor: efectele măsurilor fiscale
- Impact asupra economiei și consumului
Anul 2025 se conturează ca un moment crucial pentru economia României, în contextul unui deficit bugetar alarmant și al unor presiuni politice și sociale crescânde. Cu un deficit estimat la 9% din PIB, guvernul este forțat să adopte măsuri drastice pentru a echilibra bugetul și a respecta angajamentele financiare asumate față de Uniunea Europeană. Aceste ajustări vin pe fondul unei crize politice marcate de negocieri tensionate între principalele partide – PSD, PNL, UDMR și USR – pentru a găsi soluții rapide și eficiente.
Totodată, inflația ridicată și incertitudinile economice globale exercită presiuni suplimentare asupra decidenților politici, care încearcă să evite recesiunea, menținând în același timp stabilitatea fiscală. În acest context, guvernul analizează o serie de modificări fiscale majore, care includ creșterea TVA-ului, impozitarea progresivă și accize suplimentare pentru anumite produse, măsuri menite să asigure veniturile necesare pentru susținerea cheltuielilor publice și a investițiilor strategice.
Aceste schimbări, deși controversate, sunt prezentate ca o soluție inevitabilă pentru a asigura stabilitatea economică și pentru a proteja economia de riscuri sistemice pe termen lung. Articolul de față detaliază principalele măsuri fiscale discutate pentru 2025 și impactul lor asupra populației și mediului de afaceri.
TVA majorat la 21% sau chiar 25%
Una dintre cele mai dezbătute măsuri este creșterea TVA-ului, care ar putea ajunge la 21% sau chiar 25%. Această modificare ar avea un impact direct asupra prețurilor, cu efecte semnificative asupra consumului.
Guvernul argumentează că alinierea cotei TVA la media europeană este necesară pentru a respecta angajamentele față de Uniunea Europeană și pentru a crea un spațiu fiscal suplimentar. Totuși, varianta cu 25% devine din ce în ce mai plauzibilă dacă nu se îngheață creșterile salariale și pensiile.
În paralel, se analizează menținerea unei cote reduse de TVA doar pentru alimente, medicamente și alte produse esențiale, protejând astfel categoriile vulnerabile.
Impozitarea progresivă: o realitate iminentă?
Printre măsurile avute în vedere se numără și introducerea impozitării progresive, vizând atât veniturile persoanelor fizice, cât și activele de mare valoare. Impozitarea ar urma să fie aplicată în două trepte:
- 10% pentru veniturile sub 25 de milioane de euro.
- Un impozit suplimentar de 1% pentru averile ce depășesc acest prag.
De asemenea, bunurile de lux, cum ar fi proprietățile imobiliare scumpe sau autoturismele de lux, vor fi taxate suplimentar cu 0,3% din valoarea care depășește un anumit plafon.
Creșterea impozitului pe salarii
O altă măsură analizată este unificarea impozitului pe venit și a contribuției pentru sănătate într-o singură taxă. Astfel, impozitul de 10% ar urma să fie aplicat direct pe salariul brut, nu după deducerea contribuțiilor sociale.
Această modificare ar putea simplifica sistemul fiscal, dar ar genera costuri mai mari pentru angajatori și angajați.
Taxa de 1% pentru marile companii
Introducerea impozitului de 1% pe cifra de afaceri a marilor companii, aplicată în 2024, va fi menținută și în 2025. Această măsură vizează firmele cu venituri de peste 50 de milioane de euro anual și are rolul de a crește veniturile bugetare.
Plafoane pentru tranzacții în numerar
Pentru a combate evaziunea fiscală, autoritățile mențin restricții stricte pentru plățile în numerar:
- Încăsări între persoane juridice: 1.000 lei pe zi per persoană.
- Plăți între persoane juridice și fizice: 5.000 lei pe zi per persoană.
- Limita maximă în casierie: 50.000 lei.
Depășirea acestor plafoane va fi sancționată cu o amendă de 25% din suma care excede limitele stabilite.
Accize noi pentru băuturile cu zahăr
Pentru a descuraja consumul de produse nesănătoase, băuturile cu zahăr adăugat vor fi taxate suplimentar. Accizele vor varia în funcție de conținutul de zahăr:
- Între 5-8 g/100 ml: 0,4 lei/litru.
- Peste 8 g/100 ml: 0,6 lei/litru.
Creșterea prețurilor: efectele măsurilor fiscale
Una dintre cele mai imediate consecințe ale majorării TVA-ului și introducerii noilor impozite este creșterea prețurilor. O eventuală majorare a TVA-ului la 25% va afecta prețurile la produse și servicii, ducând la o scădere a puterii de cumpărare pentru populație.
Economiștii avertizează că această măsură ar putea alimenta inflația, în special în sectoarele esențiale, cum ar fi alimentația, transporturile și energia. De asemenea, costurile crescute pentru angajatori, cauzate de noile impozite pe salarii și contribuțiile suplimentare, ar putea fi transferate către consumatori prin prețuri mai mari la bunuri și servicii.
În plus, antreprenorii atrag atenția asupra riscului ca aceste creșteri să descurajeze investițiile și să reducă competitivitatea firmelor românești pe piața internațională.
Impact asupra economiei și consumului
Economiștii atrag atenția că aceste măsuri ar putea avea efecte mixte. Pe de o parte, ele ar ajuta la reducerea deficitului bugetar și la crearea unui cadru fiscal mai stabil. Pe de altă parte, majorările de taxe ar putea descuraja consumul, ar reduce investițiile și ar afecta competitivitatea firmelor românești.
Mediul de afaceri a avertizat că o creștere abruptă a TVA-ului și noile accize ar putea alimenta inflația, iar populația ar resimți puternic aceste schimbări, mai ales în contextul unei economii deja afectate de incertitudini globale.
Concluzie
Schimbările fiscale din 2025 marchează o perioadă de ajustări economice majore, menite să stabilizeze finanțele publice. Totuși, măsurile propuse vor avea un impact semnificativ asupra consumatorilor, companiilor și investițiilor. Dezbaterile politice privind aplicarea acestor măsuri continuă, iar implementarea lor va depinde de contextul economic și de sprijinul public.