Cel mai deștept om din lume crede că știe ce se întâmplă după moarte. Teoria care schimbă tot ce știm despre existență

Chris Langan, un american de 72 de ani, cunoscut drept „cel mai deștept om din lume” datorită IQ-ului său impresionant, estimat între 190 și 210, susține că are răspunsul la una dintre cele mai profunde întrebări existențiale: ce se întâmplă după moarte?

Langan, un crescător de cai din Statele Unite, a dezvoltat o teorie revoluționară denumită Modelul Cognitiv-Teoretic al Universului (CTMU). Această ipoteză ambițioasă promite să explice conexiunea dintre minte și realitate și propune o perspectivă complet nouă asupra vieții și morții, scrie Dailymail.

Moartea, o tranziție către o altă dimensiune

Conform CTMU, moartea nu reprezintă sfârșitul existenței, ci o tranziție către un alt plan al realității. Langan descrie acest proces ca fiind „încetarea relației cu corpul fizic actual” și o revenire către „originea realității”. În această nouă stare, conștiința – sau „sufletul” – continuă să existe, dar sub o altă formă, în cadrul unei structuri computaționale a universului.

Langan crede că viziunea tradițională despre rai și iad este mult prea simplistă. În schimb, el sugerează că sufletul este mutat într-o dimensiune sau plan de existență inaccesibil în timpul vieții. Această schimbare implică o „reîncarnare” într-un alt corp terminal care permite continuarea existenței într-o realitate diferită.

Sărbătoare importantă pe 19 decembrie 2024 în calendarul ortodox. Cine a fost sfântul care a suferit pentru creștini după ce a păcătuit

Motivul real pentru care Cornelia și Lupu Rednic nu au făcut copii, deși sunt căsătoriți de 30 de ani: „Hai să lămurim odată pentru totdeauna!”

Deși specificul acestei dimensiuni rămâne misterios, Langan explică faptul că moartea implică și o pierdere a amintirilor anterioare. Totuși, ele nu dispar definitiv, fiind stocate în structura matematică a universului și accesibile în anumite condiții.

Chris Langan, un crescător de cai american de 72 de ani, are un IQ estimat între 190 și 210, cu 30-50 de puncte peste cel al lui Albert Einstein. (Foto: Dailymail)

Realitatea ca simulare și panconștiința

În cadrul teoriei sale, Langan redefinește conceptul de realitate, descriind-o ca o simulare de sine, construită din informație în forma unui limbaj universal. Această ipoteză, inspirată din teoria auto-simulării, sugerează că fiecare aspect al existenței este interconectat și influențat de evenimente din alte linii temporale.

CTMU se bazează pe trei piloni principali:

1. Realitatea ca limbaj universal – Tot ceea ce există este exprimat sub formă de informație.
2. Transtemporalitatea – Evenimente dintr-o linie temporală pot influența alte linii temporale, creând o realitate multidimensională.
3. Panconștiința – Universul conține o conștiință emergentă care își are originea în substratul informațional.

Langan explică această stare post-moarte ca fiind una de meditație profundă, în care conștiința există într-un spațiu non-terminal. În această dimensiune, toate viețile posibile sunt simultane, iar realitatea se comportă ca un „supercalculator” universal.

O nouă definiție a divinității

Langan oferă și o interpretare inovatoare asupra conceptului de Dumnezeu. El nu îl vede ca o ființă supranaturală, ci mai degrabă ca o identitate emergentă din proprietățile universului. Dumnezeu, conform CTMU, este substratul informațional al existenței și creatorul acesteia.

Această viziune deschide noi perspective asupra spiritualității și oferă o explicație logică pentru întrebările existențiale. Potrivit lui Langan, înțelegerea morții nu implică doar acceptarea sfârșitului, ci și o reconectare cu sursa realității, într-o formă superioară de existență.

În timp ce mulți rămân sceptici în fața ipotezelor sale, teoriile lui Chris Langan continuă să provoace și să inspire discuții despre natura vieții, a morții și a universului. Dacă această abordare revoluționară va schimba sau nu concepțiile actuale despre existență, rămâne de văzut, dar ea invită cu siguranță la o reflecție profundă asupra întrebărilor fundamentale ale umanității.