Vârsta de pensionare în Europa, diferențele între femei și bărbați. Unde te pensionezi mai devreme, pe loc se află România în top

În ultimele decenii, multe țări europene au implementat reforme ale sistemelor de pensii, majorând treptat vârsta de pensionare legală și reducând diferențele dintre femei și bărbați. Aceste schimbări sunt determinate de adaptarea la contextul demografic și economic, marcat de crețterea speranței de viață și de scăderea natalității.

Creșterea vârstei legale de pensionare în Europa

Conform unui raport Eurostat, între 2012 și 2023, 21 de țări europene și-au modificat legislația privind pensionarea, crescând vârsta legală de retragere din activitate. Aceste schimbări reflectă eforturile statelor de a adapta sistemele publice de pensii la realitățile economice actuale.

• În 2012, cea mai mică vârstă de pensionare pentru bărbați era de 60 de ani (în Franța), iar pentru femei era de 59 de ani și 4 luni (în România).
• Până în 2023, vârstele au crescut semnificativ: 62 de ani pentru bărbați (în Franța) și 60 de ani pentru femei (în Austria și Polonia).

Un alt aspect important este reducerea diferențelor dintre femei și bărbați. Dacă în 2012, 11 țări aveau vârste diferite de pensionare pentru cele două sexe, până în 2023 numărul lor a scăzut la 6. Totuși, unele țări sunt încă în tranziție către egalizarea vârstei de pensionare.

România în contextul european

Potrivit Eurostat, vârsta medie la care oamenii primesc prima pensie pentru limită de vârstă poate fi influențată de mai mulți factori, precum pensionarea anticipată, reformele în curs sau flexibilitatea legislației.

Cine este Dan Șucu, noul patron al clubului italian de fotbal Genoa. Șeful echipei Rapid București este unul dintre cei mai bogați români

Ultimatumul pe care Elena Lasconi i l-a dat coaliției pro-europene. Condițiile pentru ca USR să intre la guvernare

• În 2023, cele mai mari vârste medii de pensionare au fost înregistrate într-un top dominat de Danemarca, Suedia și Țările de Jos, unde cetățenii se pensionează, în medie, la 64 de ani sau mai mult.
• La polul opus, printre țările cu cea mai mică vârstă medie de pensionare se numără Slovenia, Grecia, Austria și România, unde vârsta medie este de 59,5 ani.

Astfel, România se situează în continuare într-un grup de țări unde vârsta de pensionare rămâne sub pragul de 60 de ani, un aspect care reflectă impactul politicilor sociale și economice din ultimii ani.

Cine poate ieși mai devreme la pensie?

Legislația europeană și națională permite anumite excepții care oferă posibilitatea pensionării anticipate, în funcție de condițiile de muncă, stagiul de cotizare sau statutul socio-profesional.

• Muncă grea sau condiții speciale: Persoanele care au lucrat în condiții grele, precum minerii sau cei din industria chimică, pot beneficia de pensionare anticipată.
• Ani de cotizare: Cei care au un stagiu complet de cotizare pot solicita pensionarea anticipată fără penalizări.
• Legislație flexibilă: Unele state permit pensionarea anticipată cu penalizări aplicate la pensia lunară.

Pensionarii care continuă să lucreze

Un alt fenomen interesant observat de Eurostat este procentul persoanelor care continuă să lucreze după pensionare. La nivel european, 13% dintre pensionari au rămas activi profesional în 2023.

• În Estonia, Letonia și Lituania, procentul pensionarilor activi depășește 40%.
• În România, situația este complet diferită: doar 1,7% dintre pensionari continuă să lucreze.

Motivele pentru care pensionarii lucrează diferă semnificativ în funcție de țară:

• În state precum Danemarca și Țările de Jos, peste 60% dintre pensionari lucrează din pasiune sau pentru a rămâne activi.
• În țări precum România (54,3%), Cipru (68,6%) și Bulgaria (53,6%), nevoile financiare sunt principala motivație.

Reformele pensiilor din Europa au avut ca obiectiv principal creșterea vârstei de pensionare și reducerea diferențelor dintre femei și bărbați. România continuă să fie una dintre țările cu cea mai mică vârstă medie de pensionare din Europa, cu 59,5 ani. De asemenea, un procent extrem de redus al pensionarilor români rămân activi profesional, comparativ cu statele din nordul Europei.

Adaptarea continuă la schimbările demografice și economice va reprezenta o provocare pentru sistemul de pensii din România în următorii ani, necesitând politici sustenabile pentru a echilibra cerințele sociale și stabilitatea financiară.