Avertisment oficial BNR – tinerii români nu vor să muncească, dar nici să învețe. Sunt primii la rata șomajului

România se confruntă cu una dintre cele mai mari rate de șomaj în rândul tinerilor din Uniunea Europeană, fiind depășită doar de Spania și Suedia. Conform datelor Eurostat și ale Institutului Național de Statistică (INS), rata șomajului în rândul tinerilor sub 24 de ani a ajuns la 27%, iar pentru femeile tinere, aceasta depășește 28%.

Această situație a intrat și în atenția Băncii Naționale a României (BNR), care, în cadrul Raportului asupra stabilității financiare, avertizează asupra impactului pe termen lung asupra pieței muncii și a economiei. Se preconizează că, în următorii 10 ani, România se va confrunta cu un deficit de forță de muncă, mai ales în domeniile care necesară o calificare scăzută sau una superioară.

Disparități în șomajul pe categorii de educație

Unul dintre factorii determinanți ai șomajului ridicat este nivelul de educație al populației active. Datele BNR arată că rata șomajului în rândul persoanelor cu educație scăzută este de 13,6%, comparativ cu doar 2% în cazul celor cu studii superioare. Practic, șomajul în rândul celor cu educație scăzută este de aproape 7 ori mai mare.

Această polarizare a pieței muncii este o problemă gravă, iar BNR avertizează că va fi nevoie de politici publice clare pentru reducerea decalajului și facilitarea accesului la educație și formare profesională pentru tineri.

Secretul pentru cele mai fragede și gustoase jumări. Ce trebuie să adaugi peste ele când le prăjești. Așa procedau bunicile

Sărbătoare mare este în Calendarul ortodox pe 17 decembrie 2024. Cui trebuie să spui „La mulți ani”

Atitudinea tinerilor față de muncă și educație

Un alt aspect alarmant menționat de BNR este scăderea dorinței de muncă și învățătură în rândul tinerilor. Conform datelor Eurostat, România are cea mai mare pondere din UE a tinerilor care nici nu muncesc, nici nu urmează vreo formă de învățământ sau formare profesională (categoria NEET – Not in Employment, Education or Training). Rata NEET pentru tinerii cu vârste între 15 și 24 de ani este de 17,5%, iar în mediul rural acest procent ajunge la 23,1%.

Potrivit economistului șef al BNR, Valentin Lazea, această atitudine are rădăcini în schimbările sociale și economice care au avut loc în ultimele decenii. După Primul Război Mondial, societatea a pus accent pe muncă și educație ca principal mijloc de avansare socială. Totuși, în perioada consumeristă actuală, accesul la bani prin mijloace mai ușoare, precum economia digitală sau contentul online, a schimbat percepția tinerilor despre muncă.

Ce vor tinerii de la locul de muncă

Un sondaj realizat de platforma eJobs relevă că 9 din 10 tineri consideră că cel mai important aspect al unui loc de muncă este posibilitatea de a lucra remote sau hibrid. Salariul ocupă poziția a doua în lista priorităților, iar aceștia consideră că ar trebui să primească un salariu cuprins între 3.000 și 7.000 de lei lunar (600-1.400 de euro).

De asemenea, tinerii nu sunt atașați de tipul de companie la care lucrează, fie că e vorba de un start-up sau o multinațională, atâta timp cât li se oferă flexibilitate și independență.

Impactul economic și provocările viitoare

Impactul șomajului ridicat în rândul tinerilor nu este resimțit doar la nivel social, ci și la nivel economic. Rata șomajului ridicat înseamnă o povară mai mare pe bugetul de stat, fiind necesare mai multe fonduri pentru asistență socială și programe de reintegrare pe piața muncii. De asemenea, un număr mare de tineri inactivi economic reduce productivitatea generală a țarii și creează presiune pe pensii și sistemele de asistență socială.

BNR avertizează că, în următorii 10 ani, cererea de forță de muncă va fi în continuă creștere. Se estimează că un sfert din locurile de muncă vacante vor fi pentru specialiști cu educație superioară, în timp ce muncitorii în construcții, industria extractivă și transporturi vor reprezenta 7% din locurile de muncă disponibile.

Șomajul în rândul tinerilor din România reprezintă o problemă gravă cu efecte sociale și economice pe termen lung. Creșterea procentului de tineri care nu lucrează și nu învăță (NEET) indică o nevoie urgentă de politici de sprijin pentru educație și acces la locuri de muncă. Reducerea abandonului școlar, formarea profesională continuă și adaptarea la noile cerințe de pe piața muncii sunt elemente esențiale pentru a preveni o criză a forței de muncă în următoarele decenii.