România pierde accesul la fonduri din PNRR până la finalul anului: Cum au ajuns pensiile militare un obstacol major

România nu va mai primi bani din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) până la finalul anului 2024. Această situație gravă este consecința indexării pensiilor militare, care a crescut cheltuielile bugetare anuale ale statului cu aproximativ 7 miliarde de lei. Această decizie a atras atenția Comisiei Europene, care consideră că modificarea reformei pensiilor speciale contravine principiului „ireversibilității reformelor”, un criteriu esențial pentru aprobarea fondurilor PNRR.

În plus, România a pierdut temporar accesul la 1,1 miliarde de euro din cea de-a treia cerere de plată, iar guvernul are la dispoziție șase luni pentru a îndeplini jaloanele restante și a recupera sumele pierdute. Totuși, fără o strategie clară și decizii ferme, există riscul ca fondurile să fie pierdute definitiv.

Cum au ajuns pensiile militare un obstacol major

Problema a început pe 4 noiembrie, când Parlamentul a adoptat o lege care indexează pensiile militare în funcție de creșterile salariale ale personalului activ. Această măsură, susținută de senatorii PNL, PSD și AUR, a fost contestată de Avocatul Poporului, care a sesizat Curtea Constituțională (CCR). CCR va analiza obiecțiile pe 17 decembrie, dar până atunci impactul bugetar estimat la aproape 7 miliarde de lei anual rămâne o problemă majoră.

Comisia Europeană a suspendat plățile pentru cererea 3 din PNRR, care includea un jalon legat de reforma pensiilor speciale. Deși acest jalon fusese considerat îndeplinit anterior, adoptarea legii privind pensiile militare a determinat reevaluarea situației. Parlamentul a ignorat avertismentele Guvernului, care sublinia că orice modificare a reformelor aprobate de Comisie va duce la încălcarea criteriului de ireversibilitate.

Ingredientul natural care te scapă de grăsimea de pe aragaz în 5 minute. Nu ai nevoie de oțet sau bicarbonat

Doar persoanele cu IQ de geniu pot găsi luna ascunsă în imagine, în doar 7 secunde

Adoptarea legii a avut și o dimensiune politică tensionată. Liderul PNL Nicolae Ciucă, militar de profesie, a lipsit de la vot, după ce anterior acuza PSD de blocarea proiectului. În contrast, premierul Marcel Ciolacu a susținut ferm măsura, invocând „eliminarea inechităților”. Cu toate acestea, lipsa de consens politic și ignorarea recomandărilor europene au generat o criză financiară majoră.

Alte jaloane neîndeplinite și implicațiile lor

Problema pensiilor militare nu este singurul obstacol. România a îndeplinit doar 68 din cele 74 de jaloane cerute pentru cererea de plată numărul 3. Printre cele neîndeplinite se numără:

• Operaționalizarea agenției AMEPIP, unde conducerea a fost afectată de demisii și conflicte de interese.
• Reducerea pragului pentru microîntreprinderi, o decizie care necesită un consens politic ce întârzie să apară.
• Metroul din Cluj-Napoca, care riscă să piardă finanțarea de 300 de milioane de euro din cauza întârzierilor și a lipsei unui plan concret de implementare.

Aceste probleme indică o incapacitate sistemică de a gestiona eficient reformele cerute de PNRR, punând în pericol viitorul economic al țării.

Ce urmează pentru România

România are șase luni pentru a îndeplini jaloanele restante și a recupera fondurile suspendate. Totuși, lipsa unui dialog constructiv între autorități și partenerii europeni, combinată cu presiunea bugetară imensă, face ca viitorul să fie incert. Dacă situația nu se schimbă rapid, consecințele pot fi grave: pierderea accesului la miliarde de euro, stagnarea proiectelor de infrastructură și deteriorarea relațiilor cu partenerii europeni.

Este esențial să urmărești evoluția acestei crize, mai ales decizia CCR din 17 decembrie, care ar putea influența cursul negocierilor cu Comisia Europeană. De asemenea, fii atent la reacțiile politice și posibilele măsuri de remediere, deoarece acestea vor modela viitorul economic al României.