Țările care ar rezista unui război nuclear și foametei globale: Lecții dintr-un nou studiu

Un scenariu apocaliptic conturat de cercetători dezvăluie consecințele devastatoare ale unui război nuclear global, incluzând o foamete care ar putea ucide peste 6,7 miliarde de oameni. Studiul, publicat în revista Nature, oferă o privire detaliată asupra impactului catastrofic pe care l-ar avea un astfel de conflict asupra populației și resurselor alimentare, dar și asupra națiunilor care ar avea cele mai mari șanse de supraviețuire.

Din păcate, concluziile pentru multe țări, inclusiv România, sunt dramatice, în timp ce doar câteva regiuni din lume ar putea rezista efectelor distrugătoare ale unui astfel de conflict.

Țările cu cele mai mari șanse de supraviețuire

Potrivit simulării, unele țări ar avea șanse mai mari de a face față unui astfel de scenariu, datorită capacității lor de a-și asigura independența alimentară și de a limita pierderile umane. Printre acestea se numără Argentina, Brazilia, Uruguay, Australia, Islanda și Oman. Aceste regiuni ar reuși să mențină un consum alimentar suficient pentru populația actuală, chiar și în condițiile extreme ale unui război nuclear.

Iceland, de exemplu, datorită izolației geografice și a resurselor naturale abundente, ar pierde mai puțin de 30% din populație, în comparație cu aproape 99% în alte țări europene, inclusiv România. De asemenea, națiuni precum Haiti și Costa Rica sunt avantajate de climă și de modelele agricole locale, care ar permite continuarea producției alimentare fără dependență de comerțul internațional.

Cea mai falsificată bancnotă în 2024. La ce trebuie să fii atent ca să nu pici în capcană

Cutremur în România duminică seară. Ce magnitudine a avut și unde s-a produs

În aceste regiuni, capacitatea de a rezista schimbărilor climatice extreme și radiațiilor rezultate dintr-un conflict nuclear oferă o șansă vitală de supraviețuire pentru locuitori.

Scenarii apocaliptice pentru Europa și America de Nord

Studiul evidențiază că statele din Europa, inclusiv România, și din America de Nord ar fi printre cele mai afectate. În SUA, peste 98% din populație ar muri din cauza foametei, adică 312 milioane de oameni. România s-ar confrunta cu pierderi catastrofale, cu 99% din populație pierită într-un an de la declanșarea conflictului.

Majoritatea țărilor din Europa nu ar putea susține necesarul alimentar al populației din cauza schimbărilor climatice globale și a prăbușirii comerțului internațional. Islanda, Irlanda și Cipru ar rezista mai bine decât restul continentului, dar și ele ar înregistra pierderi masive de vieți omenești, cu populații reduse la o treime sau mai puțin.

Acest scenariu subliniază vulnerabilitățile infrastructurii moderne și dependența extremă de lanțurile globale de aprovizionare cu alimente, care ar deveni imposibil de întreținut într-un astfel de context.

Context geopolitic tensionat și riscuri nucleare

Simulările vin într-un moment în care tensiunile geopolitice sunt în creștere. Rusia a avertizat în repetate rânduri asupra capacităților sale nucleare avansate. Dmitri Medvedev, fost președinte rus, a declarat recent că noile rachete ale Moscovei pot lovi orice capitală europeană în câteva minute și sunt imposibil de interceptat de sistemele de apărare occidentale.

Aceste declarații, alături de modificările recente ale doctrinei nucleare a Rusiei, cresc riscul unui conflict global. Moscova a anunțat că poate recurge la arme nucleare nu doar pentru apărare, ci și în cazurile în care „suveranitatea” sau „integritatea teritorială” sunt amenințate.

În acest context, războiul din Ucraina a demonstrat deja utilizarea unor arme avansate, inclusiv rachete cu rază lungă de acțiune furnizate de Statele Unite, ceea ce amplifică riscurile unei escaladări nucleare.

Acest studiu alarmant evidențiază cât de nepregătită este lumea pentru a face față unui astfel de scenariu. În timp ce țări precum Islanda sau Australia ar avea șanse de supraviețuire, majoritatea regiunilor populate s-ar confrunta cu pierderi umane fără precedent. În fața acestor riscuri, este esențial să se investească în prevenirea conflictelor și în consolidarea infrastructurii critice globale.