De ce nu putem trimite toate gunoaiele noastre în spațiu? Ce spun specialiștii despre poluarea spațială

Problema deșeurilor este una tot mai presantă, în special în țările dezvoltate, unde se aruncă anual peste două miliarde de tone de gunoi. Soluțiile convenționale precum îngroparea, aruncarea în ocean sau exportul către țări mai sărace sunt fie insuficiente, fie neetice. Așadar, unii oameni au propus o alternativă inedită: de ce nu trimitem deșeurile în spațiu?

Deși ideea poate părea atractivă la prima vedere, obstacolele financiare, logistice și de mediu fac ca acest plan să fie, cel puțin pentru moment, imposibil de realizat.

Costurile imense fac ideea irealizabilă

Trimiterea deșeurilor în spațiu necesită o investiție colosală. Chiar dacă tehnologia spațială a avansat, costurile sunt încă prohibitive. Spre exemplu, utilizarea unei rachete Falcon 9 pentru a transporta o încărcătură în orbită joasă costă aproximativ 1.200 de dolari pe kilogram. Dacă ar fi să calculăm cât ar costa transportul celor două miliarde de tone de deșeuri generate anual, prețul ar fi astronomic.

Profesorul John L. Crassidis, specialist în inginerie aerospațială, explică faptul că misiunile spațiale necesită cantități uriașe de combustibil și forță de propulsie, ceea ce ridică semnificativ costurile. În plus, nu putem arunca deșeurile doar în orbită joasă, deoarece riscul ca acestea să reintre în atmosferă este prea mare. Pentru a fi cu adevărat eficient, gunoiul ar trebui să fie trimis la o distanță de cel puțin 22.000 de mile de Pământ, ceea ce implică costuri și mai mari.

Carmen Harra a prevestit cine va fi președintele României. Candidatul care ar câștiga alegerile prezidențiale din 8 decembrie

Care este mâncarea favorită a lui Cătălin Botezatu. Este foarte pretențioasă, nu toți românii au șansa de a o gusta

Impactul asupra mediului și siguranța

Un alt aspect important este poluarea generată de lansările spațiale. Rachetele eliberează cantități uriașe de dioxid de carbon și alte substanțe chimice în atmosferă. De exemplu, o singură lansare a unei rachete Falcon 9 în 2016 a emis 116 tone de CO2 în primele 165 de secunde de zbor. Dacă am crește numărul de lansări pentru a transporta miliarde de tone de gunoi, impactul asupra stratului de ozon și al schimbărilor climatice ar fi dezastruos.

De asemenea, există riscuri legate de debrisurile spațiale. Dacă deșeurile nu ar fi plasate suficient de departe de influența gravitației Pământului, acestea ar putea intra în coliziune cu sateliții existenți, ducând la un fenomen numit sindromul Kessler. Această teorie, propusă de NASA în 1978, descrie un scenariu în care coliziunile repetate între obiectele din orbită ar crea o cantitate uriașă de gunoi spațial, făcând orbita Pământului inutilizabilă pentru viitoarele misiuni.

Alternative imposibile: Luna, Marte sau Soarele

O altă sugestie ar fi utilizarea altor corpuri cerești, cum ar fi Luna sau Marte, pe post de „gropi de gunoi”. Deși ar părea o soluție practică, specialiștii avertizează că aceasta ar putea compromite explorările viitoare. În cazul colonizării lui Marte sau al stabilirii unor baze permanente pe Lună, prezența gunoiului uman ar reprezenta un obstacol major.

În ceea ce privește trimiterea deșeurilor spre Soare, această opțiune este tehnic posibilă, dar costurile ar fi inimaginabile. Profesorul Crassidis explică faptul că ar fi nevoie de lansări repetate și de rachete capabile să transporte cantități uriașe de gunoi, ceea ce ar implica investiții de trilioane de dolari.

Deocamdată, trimiterea deșeurilor în spațiu rămâne o soluție de domeniul SF-ului, din cauza costurilor uriașe, a riscurilor ecologice și a provocărilor logistice. Soluția mai realistă este adoptarea unor politici mai stricte de reciclare și gestionare a deșeurilor, pentru a proteja planeta și a reduce volumul de gunoi generat anual. Tu ce crezi? Ar trebui să investim în astfel de soluții extreme sau să ne concentrăm pe gestionarea durabilă a resurselor?