Fermierii români, la un pas de faliment. Profitul viitor din agricultură nu contează, importante sunt lichiditățile actuale
Lipsa lichidităţii creează probleme uriaşe în agricultura din România, mai ales într-un an în care seceta a devastat producţiile agricole în multe regiuni ale ţării. Deşi guvernul a anunţat măsuri precum amânarea ratelor la leasing până în 2025, acestea nu fac decât să amâne problemele fermierilor, fără a le oferi o soluţie reală. În contextul actual, multe afaceri agricole sunt deja în insolvenţă sau se pregătesc de acest pas inevitabil.
Fermierii se confruntă cu o lipsă acută de lichidităţi, fapt care le ameninţă supravieţuirea economică. Chiar şi cei care au obţinut producţii bune în acest an se văd fără profit, din cauza costurilor uriaşe pentru îngrijirea culturilor şi a preţurilor mari la îngrășăminte.
Anul 2024, un an de pierderi în agricultură
Anul 2024 a fost deosebit de dificil pentru fermierii români, care au avut de înfruntat seceta şi costurile ridicate de producţie. Aproximativ 2 milioane de hectare de culturi agricole au fost compromise, majoritatea în judeţele din Moldova şi din sudul ţării. De asemenea, pierderile sunt estimate la 2 miliarde de euro, făcând imposibilă pentru mulţi fermieri continuarea activităţii.
Nicolae Apopi, administratorul unei ferme din Timiş, atrage atenţia asupra faptului că lipsa lichidităţii este cea mai mare problemă cu care se confruntă agricultorii în 2024. „Anul acesta este foarte dificil, o parte din colegii noştri sunt decapitalizaţi prin reducerea totală sau parţială a veniturilor pe hectar, care a dus la dispariţia lichidităţii. Pentru mine, lichiditatea este oxigenul, poţi să ai profit, dacă n-ai lichiditate, ajungi să falimentezi”, spune Apopi.
Situaţia fermierilor este una critică, în care măsurile guvernamentale, precum amânarea ratelor de leasing sau ajutoarele financiare, nu sunt suficiente pentru a restabili echilibrul economic. Potrivit lui Apopi, fermierii trebuie să fie deschişi la inovaţie, dialog şi colaborare, pentru a reuşi să treacă peste aceste provocări.
Greşeli economice şi strategii ineficiente
Un alt fermier, Mircea Chipăilă din judeţul Constanţa, atrage atenţia asupra greşelilor economice făcute de fermierii mici, cu suprafeţe de până la 100 de hectare. Aceştia şi-au supraevaluat posibilităţile financiare, investind în utilaje scumpe, precum tractoare mari, care sunt mult peste necesarul lor real. „Aici este tragedia”, spune Chipăilă, explicând că, din cauza acestei greşeli, mulţi fermieri mici ajung să îşi piardă echipamentele şi să fie nevoiţi să îşi vândă terenurile pentru a-şi achita datoriile.
Tot Chipăilă consideră că intervenţia statului în relaţia dintre fermieri şi instituţiile de creditare nu este una benefică. Suspendarea plăţilor la credite, deşi temporară, va duce în viitor la costuri mai mari pentru agricultori, care se vor confrunta cu dobânzi ridicate şi creditare din ce înce mai scumpă. „Agricultorii poate au senzaţia că au amânat problema, în realitate vor plăti fix ce au amânat anul acesta, anul viitor. Eu i-aş învăţa să se întoarcă cu faţa la joc şi să încearce să-şi rezolve problema”, spune Chipăilă.
Cu toate provocările aduse de anul 2024, fermierii sunt în continuare puşinți în fața unor decizii dificile și a unei piețe care pare să nu le mai ofere suport. O soluție pe termen lung pentru agricultorii mici ar putea fi asocierea în cooperative, pentru a-și reduce cheltuielile și pentru a putea negocia mai bine contractele cu furnizorii de inputuri agricole. În lipsa unei astfel de solidarități și adaptări, mulți fermieri riscă să rămână în afara competiției.
Agricultura din România trece printr-o criză profundă, iar fără măsuri sustenabile care să sprijine fermierii, acest sector vital va continua să se confrunte cu falimente și decapitalizare, conform Termene.ro.