Muzica influențează gustul vinului: Ce au descoperit oamenii de știință
Există din ce în ce mai multe dovezi că muzica nu doar completează un pahar de vin bun, ci poate chiar să-i influențeze aroma. Cercetările recente și practicile inovatoare din Italia, Chile și Marea Britanie explorează cum sunetele și vibrațiile muzicale pot afecta percepția asupra vinului și chiar procesul de maturare al acestuia. Deși la început părea o strategie de marketing, mulți specialiști și vinificatori de renume încep să implementeze muzica în propriile crame.
Muzica și vinul – o simfonie în procesul de maturare
În sudul Italiei, Pasquale Petrera, un vinificator din regiunea Puglia, folosește ceea ce numește „terapia muzicală” pentru a îmbunătăți calitățile vinului Primitivo. În loc să recurgă la tehnici tradiționale de aerisire, Petrera difuzează sunete ambientale precum cântecul păsărilor, sunetul apei curgătoare și foșnetul frunzelor. El susține că vibrațiile sonore ajută la o oxigenare mai naturală și mai blândă a vinului, permițându-i să își dezvolte eleganța și autenticitatea.
Mai spre nord, pe malul Lacului Garda, crama Olivini folosește muzica clasică în procesele de vinificație încă din 2018. Winemaker-ul Juri Botti crede că aceste vibrații subtile contribuie la complexitatea și eleganța vinului spumant Turbiana. Vibrațiile sunetelor clasice pot influența moleculele și chiar particulele de drojdie, având un impact pozitiv asupra aromelor dezvoltate în timpul maturării prelungite a vinului. Această tehnică, numită bâtonnage, devine astfel un mod inedit de a îmbina știința cu arta.
Muzica schimbă percepția asupra vinului – cum ne poate afecta experiența
Un studiu efectuat de Dr. Adrian C. North de la Universitatea Heriot Watt, intitulat „Vin și muzică: Efectul muzicii de fundal asupra gustului vinului”, a explorat legătura dintre fundalul muzical și modul în care percepem vinul. În cadrul experimentului, participanții au fost influențați de muzica pe care o ascultau în timp ce degustau vinuri. De exemplu, melodiile puternice au determinat participanții să descrie vinurile albe ca fiind „mai grele” cu 32% față de cei care au degustat în liniște.
Pe lângă experiențele individuale, aceste studii au avut și implicații comerciale. În supermarketuri, muzica franceză a dus la creșterea vânzărilor de vinuri franțuzești, iar muzica clasică a crescut prețul mediu al sticlelor cumpărate. Susan R. Lin, o specialistă în vinuri, a demonstrat printr-un studiu că diferite elemente muzicale (precum tempo, înălțime, articulație) pot afecta percepția senzorială. Astfel, pentru a sublinia prospețimea unui vin, ea sugerează o muzică cu tempo rapid și tonuri luminoase.
În final, atât vinificatorii, cât și pasionații de vinuri sunt invitați să experimenteze cu muzica. Indiferent de preferințele muzicale, fie că e Mozart sau Metallica, important este să asculți ceea ce îți provoacă o stare de spirit pozitivă. Această abordare deschide noi perspective asupra modului în care percepem vinul, iar rolul muzicii în acest context adaugă un plus de complexitate în lumea vinurilor, unde variabilele joacă un rol fundamental.