Vestea proastă pentru sute de mii de pensionari români în ianuarie. Pensiile care îngheață și nu vor fi indexate, conform legii

Începând cu ianuarie 2025, sute de mii de pensionari din România vor primi o veste neplăcută: pensiile lor nu vor fi indexate cu rata inflației, conform unui anunț recent făcut de Ministerul Muncii.

Aproximativ 700.000 de pensionari, care au lucrat în condiții deosebit de grele, cum ar fi mineritul și siderurgia, vor avea pensiile înghețate, ceea ce înseamnă că veniturile lor nu vor ține pasul cu inflația în creștere. Această măsură face parte din eforturile Guvernului României de a reduce deficitul bugetar, în urma discuțiilor purtate cu reprezentanții Fondului Monetar Internațional (FMI).

Cine sunt cei afectați de înghețarea pensiilor

Pensionarii afectați de această măsură sunt, în principal, cei care au muncit în condiții deosebit de grele, precum cei care au lucrat în mine sau în siderurgie. Aceștia au contribuit la sectoare esențiale și riscante, motiv pentru care se așteptau la un sprijin adecvat din partea statului. Din păcate, începând cu ianuarie, pensiile lor vor rămâne la nivelul actual, indiferent de inflația în creștere. În schimb, cei care au lucrat în condiții normale de muncă vor beneficia de o indexare a pensiilor, menită să compenseze scăderea puterii de cumpărare.

Pentru acești pensionari, înghețarea pensiilor înseamnă o presiune financiară crescută, în special în contextul în care costurile vieții continuă să crească. Multe dintre aceste persoane se bazează pe pensie ca sursă principală de venit, iar lipsa unei ajustări la inflație ar putea duce la o scădere semnificativă a nivelului de trai. În mod particular, categoria celor care au lucrat în condiții de risc depinde foarte mult de aceste ajustări pentru a-și asigura un trai decent.

De ce scade presiunea la centrala termică. Ce problemă indică și cum o poți remedia

Cea mai căutată rețetă de chiftele de post. Gospodinele care au încercat-o spun că ies delicioase

FMI și Guvernul – măsuri economice importante

Delegația FMI a efectuat recent o vizită la București pentru a discuta situația economică a României și a sugerat adoptarea unor măsuri stricte pentru reducerea cheltuielilor bugetare. În urma acestor discuții, s-a decis înghețarea indexării pensiilor pentru anumite categorii, ca parte a eforturilor de a reduce deficitul bugetar și a menține stabilitatea economică. FMI a prognozat o încetinire a creșterii economice pentru anul 2024, iar deficitul de cont curent este așteptat să atingă un nivel alarmant, de 7,5% din PIB, ceea ce impune măsuri de ajustare fiscală.

Această măsură nu vine fără controverse, mai ales că mulți pensionari afectați au avut un rol crucial în industrii de bază pentru economia țării. Guvernul a justificat decizia prin nevoia stringentă de a reduce cheltuielile publice și de a face față provocărilor economice actuale. Totuși, pentru cei afectați, impactul va fi resimțit profund, în condițiile în care prețurile la alimente și energie sunt într-o continuă creștere, iar pensiile rămân înghețate.

În acest context, consultările anuale prevăzute de Articolul IV al FMI au devenit un punct esențial de evaluare a stabilității economice a țării. Deși România nu are un acord de finanțare activ cu FMI, recomandările instituției sunt esențiale pentru evitarea unei crize economice majore. FMI a insistat pe nevoia unor reforme care să ajute la reducerea cheltuielilor și să sprijine redresarea economică, inclusiv prin restrângerea unor beneficii bugetare, cum ar fi indexarea pensiilor pentru anumite categorii.

În concluzie, începând din ianuarie 2025, 700.000 de pensionari vor simți impactul înghețării pensiilor, o măsură ce reflectă provocările economice prin care trece România. Deși guvernul a luat această decizie pentru a stabiliza situația financiară a țării, impactul asupra categoriilor vulnerabile de pensionari va fi semnificativ. Mulți dintre acești pensionari se vor confrunta cu dificultăți financiare sporite, iar lipsa de indexare la inflație va face ca puterea lor de cumpărare să se erodeze, pe fondul creșterii continue a prețurilor.