Săracii români, ”imuni” la majorarea pensiilor, trăiesc de pe o zi pe alta. Când vine pensia ”e zi de sărbătoare”

În ciuda majorărilor constante ale pensiilor și salariilor minime din ultimii ani, pentru mulți români, în special cei din mediul rural, aceste creșteri au fost insuficiente pentru a depăși pragul sărăciei. Aproape 4 milioane de persoane din România trăiesc într-o sărăcie profundă, incapabile să își acopere nevoile de bază. Pentru cei care locuiesc la țară, venirea poștașului cu pensia este un moment de mare sărbătoare, dar care nu reușește să aducă stabilitatea economică necesară pentru o viață decentă.

Realitatea sumbră din mediul rural

În satele românești, sărăcia este vizibilă în viețile celor care se străduiesc să trăiască de pe o zi pe alta. Un exemplu elocvent este cel al unui bătrân din localitatea Pogonele, care, cu două săptămâni înainte de venirea pensiei, rămâne fără bani pentru a-și permite chiar și o simplă căpățână de varză. Când vine ziua în care poștașul aduce pensia, oamenii din sat o consideră „o zi de sărbătoare”, deși banii primiți nu reușesc să acopere toate cheltuielile necesare.

Imaginea vie a sărăciei o reprezintă acest bătrân, care trage după el un cărucior cu vechituri adunate din sat și câteva mâini de verdeață pentru animalele din curte. Se descurcă greu, la fel ca mulți dintre vecinii săi, care își câștigă traiul cu dificultate din activități ocazionale și venituri extrem de reduse. Majoritatea locuitorilor din mediul rural au muncit în agricultură, un domeniu cu venituri mici și nesigure, care nu le-a oferit șansa de a acumula suficienți bani pentru o pensie decentă.

Cum se trăiește în sărăcia rurală din România

Pogonele nu este un caz izolat; astfel de povești se regăsesc în multe sate din România, unde cei care au lucrat o viață întreagă nu își pot permite nici măcar strictul necesar. Cei care au lucrat în orașe, precum un fost electrician din Buzău intervievat pentru acest reportaj, nu se descurcă mult mai bine. Cu pensii mici, chiar și cei care au avut locuri de muncă mai sigure în trecut se confruntă acum cu greutăți financiare, trăind în sărăcie și lipsuri.

Mărturia dureroasă a surorii băiatului decedat la spitalul din Târgu-Jiu: „L-am implorat acolo când am fost cu copilul!”

De ce scade presiunea la centrala termică. Ce problemă indică și cum o poți remedia

Satul Pogonele are mulți locuitori care trăiesc din ajutorul social oferit de primărie. Printre aceștia se numără și văcarul satului, care a muncit o viață întreagă, dar fără să aibă parte de o stabilitate economică reală. Aceasta este realitatea tristă a multor comunități rurale din România, unde locuitorii supraviețuiesc cu ajutoare sociale și cu ceea ce pot aduna sau produce în micile lor gospodării.

În România, sărăcia afectează profund atât adulții, cât și tinerii, iar țara se situează pe primul loc în Uniunea Europeană în topul țărilor în care copiii și tinerii sunt afectați de sărăcie. În 2023, aproape 3,97 milioane de persoane erau considerate sărace, o ușoară scădere față de 2022, când numărul celor afectați era de 4,02 milioane. Chiar și cu această scădere ușoară, numărul celor care trăiesc în sărăcie rămâne alarmant de mare, iar realitatea zilnică a multora dintre acești oameni este marcată de lipsuri și incertitudine.

Pentru mulți români din mediul rural, ziua în care poștașul aduce pensia sau ajutorul social rămâne un moment de bucurie, însă, din păcate, această bucurie nu durează mult. Banii se termină repede, iar lunile de iarnă, când cheltuielile cresc considerabil, sunt deosebit de grele. Aceasta este realitatea unei mari părți din populația României, care trăiește de la o lună la alta, cu speranța că, poate, lucrurile vor deveni mai bune cândva.