Descoperirea unică din munții Carpați cu o istorie de peste 60000 de ani. ”Unul dintre cele mai vechi organisme vii de pe Pământ”
Cercetători ai Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca au făcut o descoperire impresionantă în Carpații Orientali, unde au identificat o plantă numită Andryala laevitomentosa, care a reușit să supraviețuiască peste 60.000 de ani în același loc. Acest organism vegetal extraordinar ar putea fi, conform oamenilor de știință, cel mai vechi exemplar de plantă din lume care trăiește și se reproduce continuu, fără a-și părăsi vreodată habitatul. Această revelație subliniază nu doar longevitatea plantei, dar și capacitatea ei de adaptare la schimbările climatice majore.
Supraviețuirea în fața schimbărilor climatice extreme
Andryala laevitomentosa este cu adevărat remarcabilă datorită adaptabilității sale. Planta a rămas neclintită în Munții Bistriței de-a lungul mileniilor, chiar și în fața glaciațiunilor Pleistocenului, perioadă marcată de schimbări climatice radicale și de temperaturi extrem de scăzute. Secretul supraviețuirii sale constă în reproducerea vegetativă, un proces prin care planta se înmulțește prin lăstari, generând clone care au ajutat-o să traverseze zeci de mii de ani în condiții nefavorabile.
Această metodă de reproducere a permis populațiilor de Andryala laevitomentosa să rămână pe crestele montane izolate, fără a necesita migrarea pentru a găsi condiții de viață mai bune. Conform cercetărilor, există doar cinci populații de Andryala laevitomentosa pe o suprafață restrânsă de 1,8 kilometri în Munții Bistriței, dar longevitatea acestor populații o transformă într-un simbol al rezistenței în fața schimbărilor climatice.
Semnificația genetică a unei plante antice
Pentru a determina cu exactitate vârsta plantei și să-i studieze structura genetică, cercetătorii au utilizat metode avansate de analiză genetică. Rezultatele au indicat o diversitate genetică foarte scăzută, ceea ce sugerează că majoritatea exemplarelor sunt aproape identice. Au fost identificate doar 11 variante genetice distincte în întreaga populație, ceea ce indică faptul că Andryala laevitomentosa este formată, în mare parte, din clone.
Profesorul Mihai Pușcaș, membru al echipei de cercetare, a explicat că „cea mai bătrână clonă” identificată ar putea fi, în fapt, cel mai vechi individ cunoscut în lumea plantelor. Aceasta arată capacitatea uimitoare a acestor organisme de a persista în fața condițiilor de mediu nefavorabile, iar descoperirea contribuie semnificativ la înțelegerea mecanismelor prin care plantele pot supraviețui schimbărilor climatice extreme de-a lungul mileniilor.
Conservarea unui ecosistem unic și fragil
Importanța acestei descoperiri depășește aspectul pur științific, subliniind necesitatea conservării habitatului unic în care Andryala laevitomentosa trăiește. Universitatea „Babeș-Bolyai” atrage atenția asupra faptului că pierderea unei clone ar echivala cu dispariția unui organism care a supraviețuit încă din epoca ultimei glaciațiuni. Această longevitate excepțională și capacitatea de adaptare a plantei subliniază importanța protejării biodiversității și a habitatelor izolate de munte, mai ales în contextul accelerării schimbărilor climatice din prezent.
Descoperirea lui Andryala laevitomentosa poate deschide noi direcții de cercetare în biologie, în special în domeniul adaptabilității plantelor. Totodată, această revelație te invită să reflectezi asupra valorii inestimabile a naturii și să conștientizezi importanța acțiunilor de conservare pentru a proteja aceste ecosisteme fragile, care încă mai ascund comori vii cu o vechime impresionantă.