Cum am ajuns la 100 de miliarde de lei pe an doar în dobânzi la datoria națională. Cum se măsoară eșecul guvernamental de 30 de ani în cifre exacte

Într-un context economic din ce în ce mai instabil, România se confruntă cu o povară financiară tot mai mare din cauza costurilor dobânzilor aferente datoriei publice. Conform planului fiscal pe șapte ani, elaborat de Guvern și analizat de experți, costurile cu dobânzile vor ajunge la aproape 100 de miliarde de lei în 2031. Această creștere exponențială pune presiune pe bugetul de stat și ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea economică a României pe termen lung.

Creșterea explozivă a costurilor cu dobânzile și impactul asupra bugetului

În anul 2024, România cheltuiește aproximativ 36,2 miliarde de lei doar pentru dobânzile la datoria publică, reprezentând 2% din PIB. Această sumă este deja o povară semnificativă, însă prognozele pentru anii următori arată o creștere continuă. Conform planului, în 2031, cheltuielile cu dobânzile vor ajunge la 99,7 miliarde de lei, adică 3,5% din PIB. Aceasta înseamnă că, în doar șapte ani, costurile dobânzilor aproape se vor tripla, iar România va trebui să aloce o parte tot mai mare din venituri pentru a acoperi acest decalaj financiar.

Creșterea poverii datoriei publice nu este o problemă doar pentru bugetul de stat, ci și pentru cetățeni. În lipsa unor măsuri sustenabile, statul ar putea fi nevoit să majoreze taxe sau să reducă cheltuieli în domenii esențiale precum sănătatea și educația pentru a susține plata dobânzilor.

Veniturile statului cresc marginal, însă dobânzile consumă aproape toată creșterea

Planul fiscal arată că, în următorii șapte ani, veniturile curente ale statului vor crește cu doar 1,6 puncte procentuale din PIB. Această creștere modestă nu va fi suficientă pentru a acoperi majorările din cheltuielile cu dobânzile, iar România riscă să rămână blocată într-un cerc vicios de datorii și dobânzi în creștere. Practic, veniturile suplimentare vor fi aproape integral direcționate către plata dobânzilor, ceea ce lasă puțin loc pentru alte investiții de impact în infrastructură sau servicii publice.

Nadia Comăneci trăiește într-o vilă de lux în SUA. Cum arată locuința de 400.000 de dolari a fostei mari gimnaste a României

Nutriționiștii nu cumpără niciodată alimentele astea din supermarket. Ce explicație au dat experții

Situația este agravată de o creștere economică modestă, care va încetini în perioada de prognoză. În timp ce România va continua să reducă deficitul bugetar, povara datoriei publice va continua să crească, ceea ce va limita opțiunile de redresare economică.

Datoria publică se apropie de pragul critic de 60% din PIB

Un alt aspect alarmant este creșterea datoriei publice, care va atinge un maxim de 62,4% din PIB în anul 2030. Acest prag este considerat critic pentru stabilitatea financiară, iar depășirea sa ar putea avea consecințe negative asupra ratingului de țară și asupra accesului României la finanțări internaționale. Conform estimărilor, datoria publică ar urma să revină sub 60% din PIB abia după 2032, după finalizarea planului pe șapte ani, însă până atunci impactul acestei datorii ar putea fi resimțit prin creșterea taxelor și reduceri bugetare în sectoare-cheie.

Guvernul României, aflat într-o cursă contra cronometru pentru a asigura sustenabilitatea fiscală, va trebui să ia măsuri ferme pentru a controla creșterea datoriei și a costurilor dobânzilor. Efectele acestor măsuri ar putea fi resimțite pe termen lung, dar, fără intervenții structurale și o eficientizare a colectării veniturilor, presiunea pe bugetul de stat va deveni din ce în ce mai greu de gestionat, conform Profit.ro.