Tunelul interzis din Munții Bucegi: De ce a fost abandonat pe neașteptate

Unul dintre cele mai misterioase proiecte feroviare din România, tunelul de sub Munții Bucegi, a rămas nefinalizat și învăluit în controverse. Construit la începutul secolului XX, acest tunel ar fi trebuit să aibă o lungime de aproximativ șase kilometri, însă lucrările au fost abandonate neașteptat. În prezent, intrările tunelului sunt blocate, iar localnicii și turiștii speculează cu privire la adevăratele motive ale opririi proiectului.

Proiectul a fost inițiat în 1913, cu scopul de a crea un traseu feroviar alternativ între Sinaia și București, care să descongestioneze traficul pe linia Sinaia – Ploiești. De asemenea, construcția tunelului era văzută ca un simbol al modernizării României, fiind planificată să fie finalizată cu ocazia jubileului de 50 de ani de domnie a Regelui Carol I.

Dificultățile întâmpinate în timpul construcției

Lucrările la tunel au început în ianuarie 1914, dar au fost oprite doar câteva luni mai târziu, în august 1914, odată cu declanșarea Primului Război Mondial. În această scurtă perioadă, s-au realizat doar 100 de metri de tunel complet, împreună cu alte galerii subterane de bază și de creștet pe o lungime totală de 800 de metri. Proiectul a fost inițial gestionat de Societatea Julius Berger, aceeași companie care a construit ulterior tunelul Teliu, cel mai lung tunel feroviar din România.

Tunelul Teliu Sursa foto: Wikipedia

Dificultățile tehnice au îngreunat serios construcția. Infiltrațiile puternice de apă și emisiile de gaz metan din subteran au cauzat întârzieri majore și riscuri pentru muncitori. În partea de nord, de lângă Sinaia, constructorii s-au confruntat cu scurgeri de apă de până la 8 litri pe secundă, în timp ce în partea de sud, rocile instabile și emanațiile de gaz metan au făcut ca avansarea să fie extrem de dificilă.

7 lucruri din casa ta pe care ar trebui să le cureți cu lămâie, potrivit experților

Lumea presei românești este în doliu. Jurnalistul Constantin Cumpănă a murit la vârsta de 73 de ani

Metodele de construcție utilizate au inclus susținerea cu grinzi puternice și utilizarea unor tehnologii avansate pentru acea vreme, cum ar fi compresoarele de aer și betonierele. Chiar și așa, lucrările s-au desfășurat foarte lent, iar în 1916, odată cu intensificarea războiului, proiectul a fost abandonat definitiv.

Legende și controverse legate de tunel

După Primul Război Mondial, firma Julius Berger a fost implicată în alte proiecte importante, iar tunelul din Bucegi a rămas nefinalizat. În 1932, șantierul a fost părăsit complet, iar gura tunelului a fost acoperită de vegetație și grohotiș, făcând accesul extrem de dificil.

Abandonarea tunelului a dat naștere mai multor legende locale. Unele povești susțin că tunelul a fost folosit de armata germană în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial pentru depozitarea de arme și echipamente. Există chiar zvonuri că prizonierii de război ar fi fost obligați să continue săpăturile și că unii dintre aceștia și-ar fi găsit sfârșitul în galeriile subterane.

O altă legendă vehiculată de localnici spune că în tunel ar fi fost ascunsă o locomotivă unicat, care ar fi dispărut în timpul lucrărilor. Cu toate acestea, infiltrațiile de gaz metan și instabilitatea structurii tunelului sunt motive mult mai plauzibile pentru care proiectul a fost abandonat și intrările au fost betonate.

Astăzi, tunelul de sub Munții Bucegi rămâne un mister nerezolvat, un simbol al ambițiilor neterminate ale României din primele decenii ale secolului XX și o atracție pentru amatorii de povești locale și explorări aventuroase.