Cu ce cântă greierele. Puțini oameni știu cu adevărat ce se întâmplă atunci când insecta își manifestă actul artistic

Greierele, simbol al verii și al liniștii nocturne, este una dintre cele mai cunoscute insecte cântătoare. Dar deși sunetul său familiar este apreciat de mulți, puțini știu cu adevărat cum își produce greierele sunetul care acompaniază nopțile calde. Însă pentru cei care sunt curioși să afle mai multe despre biologia acestei mici minuni a naturii, detaliile sunt fascinante.

Cum produce greierele sunetul

În contrast cu păsările, care își folosesc corzile vocale pentru a cânta, greierii nu au un sistem vocal similar. Sunetul produs de greiere, cunoscut și sub denumirea de „chirp”, este generat printr-un proces numit stridulație. Acesta implică frecarea unei părți a corpului de alta. În cazul greierilor, sunetul este creat prin frecarea aripilor din spate, care au structuri special adaptate pentru a funcționa ca un fel de instrument muzical. Una dintre aripi are un rând de „dinți” asemănători unui pieptene, iar cealaltă are o zonă dură, precum o răzuitoare. Când greierele freacă aceste aripi una de cealaltă, se produce sunetul care ne este atât de familiar.

Această metodă ingenioasă de a produce sunetul este specifică doar masculilor, care își folosesc „cântecul” pentru a atrage femelele și pentru a marca teritoriul. Tonul și ritmul chirpului pot varia în funcție de specia greierului și de temperatura mediului. Cu cât este mai cald, cu atât greierele va cânta mai repede, iar în nopțile reci, sunetele vor fi mai rare și mai lente. Această variabilitate face ca fiecare cântec de greiere să fie unic, în funcție de condițiile din acel moment.

De ce cântă greierele

Cântecul greierului nu este doar un act artistic, ci îndeplinește funcții biologice esențiale. Principalul motiv pentru care masculul greier cântă este atragerea unei partenere. Femelele sunt atrase de tonalitatea și intensitatea sunetului, iar un mascul cu un cântec puternic și ritmic are șanse mai mari să găsească o parteneră. În plus, cântecul servește și la stabilirea unui teritoriu. Masculii folosesc sunetele pentru a-și avertiza rivalii că zona este ocupată și că orice intrus va fi întâmpinat cu agresivitate.

Octavian Bellu arată impecabil la 73 de ani. Cum se menține în formă, în prezent, ”cel mai de succes antrenor din lume”

Cum se distrează Prințul George atunci când nu are îndatoriri regale. Ce hobby are moștenitorul coroanei britanice

Există și un alt tip de „cântec”, folosit după ce masculul a atras femela. Acesta este un cântec mai liniștit, menit să mențină atenția femelei și să o încurajeze să rămână în apropiere. În esență, cântecul greierului este o formă de comunicare extrem de complexă, adaptată în mod ideal pentru supraviețuirea și reproducerea speciei.

Fascinația stridulației și tehnologia modernă

De-a lungul timpului, cântecul greierului a fost interpretat ca un simbol al verii și al nopților pașnice. Sunetul ritmic produs de micile insecte este considerat calmant și a fost chiar utilizat în diverse aplicații terapeutice pentru a induce relaxarea. Însă, dincolo de farmecul său liric, tehnologia modernă a reușit să arunce o lumină asupra complexității biologiei greierilor. Studiile cu camere de mare viteză și analizele acustice au dezvăluit că procesul de stridulație este mult mai complex decât se credea inițial, fiecare sunet fiind compus din multiple variații subtile care variază în funcție de specie și context.

Deși pentru noi cântecul greierului poate părea simplu, acesta este rezultatul unui proces evolutiv îndelungat și este perfect adaptat pentru a îndeplini multiple funcții biologice esențiale. Stridulația, acest act prin care greierele își freacă aripile pentru a produce sunet, este un exemplu fascinant de cum natura a găsit soluții creative pentru problemele de comunicare ale fiecărei specii.

Așadar, data viitoare când auzi cântecul unui greiere într-o noapte liniștită, amintește-ți că în spatele acestui sunet simplu se află o întreagă lume de biologie complexă, evoluție și strategii de supraviețuire. Greierele nu cântă doar de dragul de a cânta, ci își manifestă într-un mod unic dorințele și nevoile sale, oferindu-ne, în același timp, una dintre cele mai iconice simfonii ale naturii.