România, pe primul loc în Europa într-un clasament imobiliar. De ce nu ne mai săturăm să cumpărăm case și apartamente

România se află pe primul loc în Europa în ceea ce privește rata de proprietate asupra locuințelor, un fenomen care reflectă o dorință profundă a românilor de a deține propria casă. Potrivit unor studii recente, peste 95% dintre români aleg să cumpere locuințe în loc să locuiască cu chirie, un procent semnificativ mai mare decât media europeană, care se situează în jurul valorii de 69%. Această tendință reflectă nu doar o cultură profundă a proprietății, ci și factori economici favorabili care stimulează achizițiile imobiliare.

De ce românii preferă să dețină locuințe

Una dintre principalele motivații pentru care românii preferă să cumpere locuințe este percepția că locuirea în chirie este o pierdere de bani. În opinia multor români, investiția într-o proprietate aduce stabilitate și siguranță financiară pe termen lung. De asemenea, costurile relativ scăzute ale creditelor ipotecare, înainte de recentele creșteri ale dobânzilor, au încurajat mulți cetățeni să opteze pentru achiziția unui apartament sau a unei case.

Până în 2022, în multe cazuri, rata lunară pentru un credit ipotecar era mai mică sau similară cu valoarea unei chirii. Acest lucru i-a determinat pe mulți să se orienteze către achiziția de locuințe, considerând că este o opțiune mai avantajoasă pe termen lung. Mai mult, ideea de a fi proprietar este văzută în România ca un semn de realizare și succes personal, adesea asociat cu un sentiment de stabilitate.

Prețurile locuințelor și piața imobiliară

Comparativ cu alte țări din Europa de Est, prețurile locuințelor din România sunt mai accesibile. Creșterea prețurilor imobiliare a fost relativ moderată, în special în comparație cu Polonia, Bulgaria sau Lituania, unde prețurile locuințelor au crescut semnificativ mai rapid în ultimii ani. Potrivit Eurostat, prețurile locuințelor din România au crescut cu 6,8% în al doilea trimestru al acestui an, în timp ce în Polonia creșterea a fost de 17,7%, iar în Bulgaria de 15,1%.

Se duc sau nu elevii la școală luni, 25 noiembrie, după alegeri? Anunțul făcut de Ministerul Educației

De ce e bine să stropești hortensiile cu apă și oțet. Secretul grădinarilor iscusiți pentru flori superbe

Această accesibilitate relativă a locuințelor, combinată cu dorința puternică a românilor de a deține proprietăți, explică de ce țara continuă să se situeze pe primul loc în Europa la rata de deținere a locuințelor. În București, de exemplu, un român are nevoie de echivalentul a opt salarii anuale pentru a cumpăra un apartament de 60 de metri pătrați, un raport mult mai favorabil decât cel din perioada de vârf a bulei imobiliare din 2008, când aceeași locuință costa echivalentul a 25 de salarii anuale.

Impactul cultural și istoric asupra pieței imobiliare

Tendința românilor de a cumpăra locuințe este, de asemenea, influențată de factori culturali și istorici. În perioada comunistă, urbanizarea accelerată și politicile de stat au dus la construirea unui număr mare de locuințe, multe dintre acestea fiind privatizate după 1989. Această moștenire a contribuit la creșterea numărului de proprietari și a consolidat ideea că deținerea unei locuințe este un obiectiv important pentru majoritatea românilor.

În plus, dorința de a deveni proprietar este transmisă de la o generație la alta, iar mulți români tineri aspiră să urmeze același model de viață ca părinții lor, pentru care deținerea unei locuințe a fost considerată un succes personal.

Ce rezervă viitorul pentru piața imobiliară din România?

Chiar dacă interesul pentru achiziționarea de locuințe rămâne ridicat, creșterea costurilor de creditare și inflația ar putea încetini ritmul de creștere al pieței imobiliare în următorii ani. Totuși, un raport favorabil între prețurile locuințelor și salarii, precum și preferința românilor pentru achiziții imobiliare, sugerează că cererea pentru proprietăți va continua să fie puternică.

În concluzie, România își menține poziția de lider european în privința ratei de deținere a locuințelor, reflectând o combinație de factori economici, culturali și istorici. Această tendință va continua probabil și în viitorul apropiat, având în vedere interesul ridicat al românilor pentru stabilitate și investiții imobiliare.