Realitatea autostrăzilor din România, între performanța lui Ceaușescu (113 kilometri) și propaganda ultimilor 30 de ani

România se află într-un proces continuu de recuperare a decalajului uriaș față de țările din vestul Europei în ceea ce privește infrastructura rutieră, în special în construcția de autostrăzi. Deși în ultimele două decenii au fost realizați peste 1.000 de kilometri de autostradă, acest progres nu poate ascunde ritmul lent și provocările întâmpinate de-a lungul timpului. Dacă în timpul regimului comunist au fost construiți doar 113 kilometri de autostradă, România a reușit să își dubleze această rețea începând cu anii 2000, ajungând în prezent la peste 1.100 de kilometri finalizați.

De la visul comunist la stagnarea anilor ’90

În perioada comunistă, regimul lui Nicolae Ceaușescu a planificat construcția a mii de kilometri de autostradă. Însă, realitatea a fost mult mai modestă: în patru decenii de comunism, România a construit doar două tronsoane majore, însumând 113 kilometri. Primul tronson, București – Pitești, cu o lungime de 95 de kilometri, a fost inaugurat în 1972, după mai multe întârzieri. Ulterior, în 1987, a fost dat în folosință un alt tronson din Autostrada Soarelui, între Fetești și Cernavodă, cu o lungime de 17 kilometri.

După Revoluția din 1989, așteptările pentru modernizarea infrastructurii rutiere au fost mari, dar anii ’90 au fost marcați de stagnare. Planurile ambițioase anunțate de guvernanți, care vizau construcția a 1.000 de kilometri de autostradă în prima decadă postcomunistă, nu s-au concretizat. În această perioadă, problemele economice și instabilitatea politică au făcut ca niciunul dintre tronsoanele propuse să nu fie finalizat.

O nouă eră a autostrăzilor: 2000 – prezent

Primele progrese notabile în construcția de autostrăzi au fost înregistrate la începutul anilor 2000, odată cu reluarea lucrărilor la Autostrada Soarelui, care leagă Bucureștiul de Constanța. În 2004, au fost inaugurați primii 100 de kilometri din această autostradă, iar până în 2012, proiectul a fost finalizat în întregime, însumând peste 200 de kilometri.

Mesaje și urări de Crăciun 2024. Cele mai frumoase felicitări și SMS-uri pentru familie, prieteni, rude sau colegi

Ce meserie inedită are acum Alex Pruitt, actorul din Singur acasă 3. Este de nerecunoscut, cum arată la 35 de ani

Din 2012, România a reușit să își dubleze rețeaua de autostrăzi, ajungând în prezent la 1.112 kilometri. Aceasta include tronsoane importante precum Autostrada Deva – Nădlac și Autostrada Lugoj – Deva, însă multe proiecte rămân încă nefinalizate sau sunt întârziate. Un exemplu este tronsonul din Autostrada Deva – Nădlac, planificat încă din 1992 și care, în ciuda progreselor recente, nu este încă complet realizat.

O privire comparativă cu Europa

Deși progresele României din ultimele decenii sunt evidente, țara noastră rămâne în urma majorității statelor din Uniunea Europeană în ceea ce privește infrastructura de autostrăzi. În 2022, România avea 1.112 kilometri de autostradă, comparativ cu Spania, care deținea peste 16.000 de kilometri, Germania cu 13.000 de kilometri și Franța cu 12.000 de kilometri. Această diferență ilustrează provocările cu care se confruntă România în încercarea de a-și moderniza rețeaua rutieră.

Perspective și provocări pentru viitor

În prezent, se estimează că România va avea aproximativ 2.500 de kilometri de autostradă până în 2030, dacă proiectele aflate în derulare și cele licitate vor fi finalizate la timp. Cu toate acestea, birocrația, lipsa fondurilor și problemele administrative continuă să întârzie realizarea multor proiecte importante.

Unul dintre factorii care a încetinit ritmul construcțiilor de autostrăzi este dificultatea obținerii autorizațiilor și întârzierile în procesul de licitație. În plus, investițiile planificate pentru perioada 2024-2027 sunt ambițioase, dar realizarea lor depinde de finanțare și de capacitatea statului de a depăși obstacolele birocratice.

Realitatea autostrăzilor din România reflectă un mix de promisiuni neîmplinite și progrese vizibile. Deși s-au înregistrat realizări notabile în ultimele două decenii, România încă are de recuperat decalajul față de țările din vestul Europei. Ritmul lent de construcție, birocrația și lipsa fondurilor necesită soluții urgente pentru ca rețeaua de autostrăzi să ajungă la standardele europene. Proiecțiile pentru 2030 sunt optimiste, dar rămâne de văzut dacă țara noastră va reuși să își îndeplinească obiectivele de infrastructură în timp util