Câți bani îți ia statul român din salariu și de ce sunt atât de mulți. Unde merg taxele și impozitele, având în vedere calitatea serviciilor oferite

În România, majoritatea angajaților discută despre salariul net, adică suma care ajunge efectiv în cont, însă puțini sunt conștienți de valoarea totală a taxelor și impozitelor pe care le plătesc. În realitate, diferența dintre salariul brut și cel net poate fi considerabilă, iar mulți se întreabă unde se duc acești bani și de ce serviciile publice nu reflectă nivelul acestor contribuții.

Cât din salariu se duce la stat?

Într-un exemplu tipic, la un salariu brut de 17.000 de lei (aproximativ 3.500 de euro), salariul net este de aproximativ 10.000 de lei (aproximativ 2.000 de euro). Aceasta înseamnă că aproape 1.500 de euro sunt reținuți sub formă de taxe și impozite. Procentul total al acestor contribuții ajunge la aproximativ 40-45% din salariul brut, ceea ce înseamnă că aproape jumătate din veniturile angajatului sunt direcționate către stat.

Printre taxele principale reținute din salariul brut se numără:

• Impozitul pe venit (10%) – aplicat direct salariului brut;
• Contribuția la sănătate (10%) – care ar trebui să acopere accesul la servicii medicale publice;
• Contribuția la pensii (25%) – menită să asigure venituri la vârsta pensionării.

Aceste contribuții se adaugă la alte taxe, cum ar fi cele pe profit sau TVA, care afectează indirect și angajații prin prețurile mai mari la bunuri și servicii, conform ZF.ro.

Cum scoți petele de pe covor în doar 5 minute, folosind un singur ingredient din bucătărie. Trucul ăsta e genial

Cine a fost Gabi Socol, unul dintre românii morți în Valencia. În trecut a jucat fotbal la Universitatea Craiova: Locuia în Spania de peste 20 de ani

De ce plătesc atât de multe taxe?

O întrebare tot mai frecventă, mai ales în rândul celor cu salarii mari, este „de ce plătesc atât de multe taxe, dacă nu primesc servicii de calitate?”. Sistemele de sănătate, educație și infrastructură sunt principalele domenii unde contribuțiile angajaților ar trebui să se reflecte în servicii publice de calitate, dar realitatea este adesea dezamăgitoare.

1. Sănătate: Contribuția de 10% la sănătate ar trebui să acopere accesul la spitale și clinici publice, însă mulți români preferă să apeleze la servicii medicale private din cauza calității scăzute și a timpilor de așteptare lungi din sistemul public. Aceasta ridică întrebarea: „De ce plătesc pentru un serviciu pe care nu îl folosesc?”.
2. Educație: În mod similar, mulți părinți aleg școli private pentru copiii lor, fiind nemulțumiți de sistemul public de învățământ. Lipsa resurselor, clasele aglomerate și calitatea scăzută a predării sunt motivele principale care îi determină să evite școlile de stat, deși continuă să plătească taxe pentru un sistem pe care nu îl utilizează.
3. Infrastructură: Infrastructura rutieră și transportul public lasă, de asemenea, mult de dorit. România se confruntă cu un deficit semnificativ de autostrăzi, trenurile sunt lente și murdare, iar multe drumuri naționale sunt într-o stare de degradare avansată.

Unde se duc banii?

În teorie, taxele și impozitele colectate de stat ar trebui să fie utilizate pentru a finanța serviciile publice esențiale: sănătate, educație, infrastructură și securitate. Totuși, percepția generală este că acești bani nu sunt gestionați eficient. Mulți contribuabili sunt frustrați de corupția endemică și de gestionarea ineficientă a fondurilor publice. Întrebările legate de transparența cheltuielilor statului sunt din ce în ce mai frecvente.

Furie și frustrare în rândul angajaților cu salarii mari

Pentru cei din sectorul corporatist, care au venituri mai mari și contribuie cu sume semnificative la bugetul de stat, frustrarea este adesea amplificată. Acești angajați încep să se întrebe de ce plătesc atât de mult la stat, în condițiile în care percepția lor este că nu primesc aproape nimic în schimb. Cu cât salariul este mai mare, cu atât taxele sunt mai mari, ceea ce duce la o nemulțumire crescândă.

De asemenea, discuțiile recente despre introducerea unui impozit progresiv sau despre eliminarea facilităților fiscale, cum ar fi cele din sectorul IT, au adâncit nemulțumirile. Mulți angajați din IT, de exemplu, au beneficiat de scutirea de la plata impozitului pe venit, însă eliminarea acestei facilități a dus la scăderea veniturilor lor.

Ce se întâmplă în continuare?

Guvernul se confruntă cu o presiune tot mai mare din partea contribuabililor, care doresc să vadă îmbunătățiri clare în modul în care sunt gestionate taxele lor. Creșterea taxelor pentru acoperirea deficitului bugetar sau pentru a susține cheltuielile publice ar putea duce la o furie și mai mare din partea celor care deja consideră că plătesc prea mult și primesc prea puțin în schimb.

Ce primești pentru banii tăi?

Cei care plătesc taxe mari în România, în special cei din sectorul corporatist, încep să își pună tot mai multe întrebări legate de eficiența și transparența gestionării fondurilor publice. Frustrarea crește în contextul unui sistem public de sănătate și educație subfinanțat, în care contribuabilii preferă să apeleze la soluții private. În acest context, este nevoie de o schimbare profundă în modul în care statul gestionează banii colectați, pentru a recâștiga încrederea contribuabililor.