Siguranță rutieră la superlativ: De ce accidentele sunt aproape inexistente în Norvegia, spre deosebire de România

În ultimii ani, Norvegia a devenit un model global de siguranță rutieră, reușind să reducă numărul de accidente grave și de decese pe drumurile sale la niveluri aproape inexistente în comparație cu alte țări europene. În schimb, România rămâne printre țările cu cele mai periculoase drumuri din Uniunea Europeană, cu un număr alarmant de victime în accidentele rutiere.

Diferențe majore în statistici

Datele oficiale arată un contrast clar între cele două țări. În România, în perioada 2019-2023, aproape 8.500 de persoane au murit în accidente rutiere, iar peste 25.000 de oameni au fost răniți grav. În anul 2023, peste 1.500 de români și-au pierdut viața pe șosele, plasând România pe primul loc în UE în ceea ce privește decesele cauzate de accidente rutiere.

În contrast, Norvegia, cu o populație de aproximativ 5,6 milioane de oameni, a înregistrat doar 110 decese în accidente rutiere în 2023. Această discrepanță uriașă între cele două țări este datorată în mare parte măsurilor stricte de siguranță rutieră și infrastructurii de înaltă calitate implementate în Norvegia, scrie cotidianul Adevărul.

Factori cheie care fac diferența în Norvegia

Planificare strategică și măsuri proactive

OZN pe cerul României. Dezvăluiri inedite ale unui fost șef din Pentagon, în cadrul unei întâlniri secrete: „Mini oraș plutitor” deasupra țării noastre

Imagini de colecție cu Mihaela Rădulescu la începutul carierei. Cum arăta în urmă cu zeci de ani, când purta ochelari de vedere și prezenta „Duminica în familie” la Antena 1

Norvegia a implementat din 2018 un plan național de acțiune pentru siguranța rutieră care are ca scop reducerea numărului de decese și răniri grave sub 500 până în 2024 și sub 350 până în 2030. Printre măsurile cheie se numără:

1. Tehnologia benzilor sonore de avertizare: Aceasta este utilizată pe drumurile naționale pentru a avertiza șoferii când deviază de pe banda lor de circulație, reducând astfel riscul de coliziuni frontale.
2. Camere de monitorizare a vitezei: Camerele fixe de monitorizare sunt bine semnalizate și amplasate în mod strategic pentru a preveni excesele de viteză și pentru a descuraja comportamentele riscante în trafic.
3. Separarea traficului pietonal de cel rutier: În orașele din Norvegia, cum ar fi Oslo, au fost investite sume semnificative pentru a separa traficul pietonal și cel al bicicletelor de cel rutier, reducând astfel riscul de accidente în zonele urbane.

Un drum ca „în palmă” din Norvegia.

Radarele fixe: un element cheie

Unul dintre cele mai eficiente instrumente în reducerea accidentelor rutiere în Norvegia sunt camerele de monitorizare a vitezei. Acestea sunt amplasate pe segmente de drum de până la 7 kilometri, iar viteza medie a vehiculelor este monitorizată între două puncte. Nu sunt ascunse, ci presemnalizate, iar scopul lor este de a menține un trafic sigur, nu de a genera amenzi.

Acest sistem de radare fixe și bine semnalizate, împreună cu sancțiunile stricte pentru depășirea vitezei, au dus la o reducere semnificativă a numărului de accidente grave și mortale în Norvegia.

Diferențele culturale și de comportament în trafic

Un alt factor important care contribuie la diferențele majore între Norvegia și România este comportamentul șoferilor. În timp ce șoferii norvegieni respectă cu strictețe limitele de viteză și reglementările rutiere, în România, viteza excesivă și nerespectarea regulilor sunt cauzele principale ale tragediilor de pe șosele.

De exemplu, în Norvegia, limitele de viteză sunt de 50 km/h în zonele urbane și 80 km/h pe drumurile rurale. Orice depășire a acestor limite este strict sancționată, iar amenzile sunt extrem de mari, ceea ce descurajează încălcarea regulilor de circulație.

Raportul emis de Poliția Română privind numărul victimelor din accidentele rutiere. Sursa: IGPR

România: o nevoie urgentă de schimbare

Pentru ca România să își îmbunătățească siguranța rutieră, este imperativ să adopte măsuri similare cu cele din Norvegia. În primul rând, trebuie îmbunătățită infrastructura rutieră, inclusiv separarea mai bună a traficului rutier de cel pietonal și bicicliști, și instalarea de radare fixe în zonele cu risc ridicat.

De asemenea, educația rutieră trebuie să devină o prioritate, iar comportamentele riscante în trafic trebuie să fie sancționate mai sever. România are nevoie de o schimbare de mentalitate, de la percepția că încălcarea regulilor rutiere este acceptabilă, la o cultură a respectării stricte a legilor.

Siguranța rutieră din Norvegia este rezultatul unei strategii bine gândite, bazată pe prevenție, educație și tehnologii inovatoare de monitorizare a traficului. România, aflată la polul opus în ceea ce privește numărul de victime pe șosele, poate învăța multe din modelul norvegian și poate implementa măsuri similare pentru a reduce numărul accidentelor rutiere și pentru a proteja viețile cetățenilor săi.

Implementarea unui plan național de siguranță rutieră bine articulat, împreună cu o infrastructură rutieră modernizată și un accent sporit pe educația șoferilor, ar putea transforma România într-o țară mai sigură pentru toți participanții la trafic.