Inside Out 2: Cât de realist este din punct de vedere psihologic?

Filmul de animație Inside Out 2, lansat de Pixar, urmărește viața lui Riley, care acum trece prin adolescență și se confruntă cu presiuni sociale și pubertate. Pe lângă emoțiile principale din primul film – bucurie, frică, tristețe, furie și dezgust – patru noi emoții apar în viața adolescentei: anxietatea, invidia, jena și plictiseala. Cu toate acestea, cât de corect reflectă filmul realitatea emoțională a unui adolescent din punct de vedere științific?

Pentru a asigura acuratețea psihologică a filmului, echipa de producție a colaborat cu mai mulți psihologi și neurologi. Aceștia au studiat dacă emoțiile, precum jena, au un proces fiziologic și au analizat cum se manifestă fiecare dintre noile emoții introduse în film.

Reprezentarea noilor emoții

Una dintre cele mai interesante provocări pentru Pixar a fost să prezinte jena ca o emoție distinctă. Dr. Dacher Keltner, neurolog și expert în emoții umane, a explicat că jena este o emoție socială importantă, care ajută la menținerea normelor grupului. „Atunci când încalci o normă socială, roșești, iar acest roșu îi face pe ceilalți să te ierte. Transmite mesajul că ești conștient de normele sociale, că știi că ai greșit și că îți pare rău,” a explicat Dr. Keltner.

Invidia a fost, de asemenea, inclusă în film, dar Pixar a ales să o prezinte într-un mod diferit. În loc să fie un personaj negativ, invidia este portretizată ca un mic personaj albastru cu ochi mari și strălucitori. Dr. Keltner a menționat că există două tipuri de invidie: una malefică, în care încerci să îi sabotezi pe ceilalți, și una benignă, care te motivează să muncești mai mult pentru a obține ceea ce îți dorești. Pixar a ales să se concentreze pe această variantă mai pozitivă a invidiei.

Precum România, fiecare țară are propria rețetă de supă sau ciorbă. Care ar fi cea mai bună, dar și cea mai cunoscută

Sancțiunile usturătoare pe care le vor primi românii care stau la bloc și au animale de companie. Ce spune legea, e oficial

Anxietatea, pe de altă parte, a fost cel mai dificil de ilustrat. Spre deosebire de frică, care se manifestă față de amenințările imediate, anxietatea proiectează ceea ce ar putea merge prost în viitor. „Să ai un personaj de desene animate care să întruchipeze toate aceste sentimente este benefic pentru copii, deoarece le oferă un mod vizual de a înțelege ce simt,” a explicat Dr. Keltner.

Cum influențează emoțiile adolescența

Plictiseala a fost ultima emoție adăugată în film și este reprezentativă pentru comportamentul tipic al adolescenților: ochii dați peste cap, atitudinea sfidătoare și disprețul față de reguli. Dr. Keltner a explicat că plictiseala poate fi o emoție valoroasă, deoarece ne arată când trebuie să facem ceva diferit și ne învață ce contează cu adevărat pentru noi.

Deși Inside Out 2 a fost considerat extrem de precis în portretizarea emoțiilor resimțite de un adolescent, experții au subliniat că unele dintre aceste emoții, precum anxietatea și jena, se pot dezvolta mai devreme decât vârsta la care au fost prezentate în film. Potrivit Organizației pentru Sănătatea Copiilor, aceste emoții încep să apară cu puțin timp înainte de pubertate, nu neapărat simultan cu aceasta, așa cum este ilustrat în povestea lui Riley.

Cu toate acestea, în ciuda decalajului de timp, tema principală a filmului, care reflectă tumultul emoțional prin care trece Riley și modul în care interacționează cu aceste emoții, este descrisă ca fiind foarte realistă. Terapista Annie Wright a menționat într-un interviu că scenele precum cea în care Riley se confruntă cu anxietatea în timpul unui meci de fotbal sunt „în mod surprinzător, extrem de familiare pentru oricine trăiește cu anxietate”.

Astfel, Inside Out 2 reușește să ofere o perspectivă captivantă și educativă asupra emoțiilor adolescenților, fiind un instrument util pentru părinți și copii deopotrivă în înțelegerea și gestionarea acestora.