Englezii au găsit adevăratul castel al lui Vlad Țepeș: „Nici cea mai mică legătură cu Castelul Bran” al lui Dracula
De-a lungul timpului, Castelul Bran a fost promovat ca reședința legendarului Vlad Țepeș, cunoscut și sub numele de Dracula, în special datorită asocierii cu mitul vampirului din cartea lui Bram Stoker. Totuși, recent, o echipă de cercetători englezi susține că a descoperit adevăratul castel al domnitorului român, iar acesta nu are nicio legătură cu Bran.
Descoperirea englezilor
Potrivit acestei echipe de istorici și arheologi, adevăratul castel al lui Vlad Țepeș ar fi Cetatea Poenari, o fortificație mult mai puțin cunoscută, situată pe vârful unui munte în apropierea localității Arefu, la marginea Transfăgărășanului. Cetatea Poenari a fost construită în secolul al XIII-lea de către voievodul Negru Vodă, iar mai târziu, Vlad Țepeș a reconstruit-o și a fortificat-o, făcând-o una dintre reședințele sale principale.
Englezii au venit la această concluzie după ce au studiat mai multe documente istorice și au comparat datele geografice și arhitectonice. Deși Castelul Bran este legat de legendele cu vampiri, în special datorită atracției turistice, Vlad Țepeș nu a locuit aici niciodată și nici nu există dovezi clare că ar fi vizitat acest castel.
Castelul Bran și Mitul Dracula
Legătura dintre Castelul Bran și Dracula s-a format în principal datorită romanului „Dracula” scris de Bram Stoker. Autorul britanic s-a inspirat din miturile și poveștile despre Vlad Țepeș pentru a crea personajul vampirului, dar nu a menționat niciodată în mod direct Bran în scrierile sale. În ciuda acestei discrepanțe, Castelul Bran a devenit o atracție turistică importantă, fiind vizitat de milioane de oameni anual care cred că pășesc pe urmele domnitorului.
În realitate, castelul din cartea lui Stoker nu are legătură directă cu Bran, ci mai degrabă cu peisajul Transilvaniei și miturile întunecate care au înconjurat figura lui Vlad Țepeș de-a lungul istoriei. Stoker nu a vizitat niciodată România, iar detaliile sale despre geografia și istoria regiunii erau bazate pe surse secundare și imaginație.
Importanța Cetății Poenari
Cetatea Poenari este, însă, o locație autentică în ceea ce privește legătura cu Vlad Țepeș. După ce a fost trădat de boierii locali, Vlad a decis să fortifice această cetate, transformând-o într-o fortăreață strategică. Aceasta se află într-o zonă greu accesibilă, protejată de munți și păduri, ceea ce o făcea aproape imposibil de cucerit. Vlad Țepeș ar fi folosit-o ca refugiu în timpul atacurilor inamicilor săi, fiind o componentă esențială în strategia sa de apărare.
Deși nu este la fel de spectaculoasă ca Bran, Cetatea Poenari oferă o perspectivă mai autentică asupra vieții și domniei lui Vlad Țepeș. Accesul la cetate se face printr-un drum abrupt, urmat de o urcare pe 1.480 de trepte, ceea ce reflectă izolarea și poziția sa defensivă.
Cetatea Poienari va fi accesbilă vizitatorilor
Cetatea Poienari urmează să fie accesibilă vizitatorilor în primăvara următoare. Până recent, cetatea a fost lăsată în stare de semi-abandon timp de decenii, dar odată cu proiectele de consolidare, acest monument istoric va atrage din nou atenția turiștilor din întreaga lume.
The Sun a dedicat o pagină întreagă acestui subiect, subliniind istoria fascinantă a lui Vlad Țepeș, domnitorul cunoscut pentru cruzimea sa și figura care a inspirat celebrul personaj Dracula al autorului Bram Stoker.
Cetatea Poienari, poziționată strategic pe o stâncă înaltă de 800 de metri, a fost o fortificație importantă în timpul domniei lui Țepeș. Cornel Popescu, managerul Muzeului Județean Argeș, confirmă faptul că aceasta este, de fapt, adevărata reședință a voievodului valah, și nu Castelul Bran, care nu are nicio legătură istorică reală cu Vlad Țepeș, ci este mai degrabă un produs de marketing turistic.
În timpul celei de-a doua domnii a lui Vlad Țepeș, acesta a construit doar trei monumente semnificative: mănăstirile Comana și Snagov și Cetatea Poienari. Popescu insistă că Bran este adesea asociat greșit cu voievodul, iar Cetatea Poienari, care a fost restaurată în cadrul unui proiect european, este adevărata fortificație legată de numele lui Vlad Dracul.
Milioane de lei investite în restaurarea cetății
Lucrările de restaurare și consolidare ale cetății, finanțate cu 23,3 milioane de lei, au fost realizate de Consiliul Județean Argeș, contribuția acestuia fiind de 13,6 milioane de lei. Cetatea Poienari este considerată un monument istoric de categorie A, având o importanță națională și internațională majoră. Documentele atestă existența acesteia încă din anul 1453, sub diverse denumiri precum „Cetatea Argeșului” sau „Cetatea lui Negru Vodă.”
Adrian Bughiu, vicepreședintele Consiliului Județean Argeș, a declarat că se așteaptă la peste 300.000 de turiști în primul an după redeschidere, iar interesul pentru această locație este în continuă creștere. Un aspect inedit este și fascinația pe care peisajele Transilvaniei o exercită asupra regelui Charles al III-lea al Marii Britanii, care a devenit un vizitator frecvent al regiunii începând din anii ’90 și chiar deține o casă de vacanță în zonă.
Prin restaurarea Cetății Poienari, autoritățile locale speră să aducă la lumină istoria autentică a lui Vlad Țepeș și să atragă atenția asupra unei fortificații istorice veritabile, eclipsată până acum de popularitatea Castelului Bran.
De ce Bran a devenit popular?
Unul dintre motivele pentru care Castelul Bran a câștigat popularitate în detrimentul Cetății Poenari este accesibilitatea sa. Situat la doar câțiva kilometri de Brașov, Bran este mult mai ușor de vizitat decât fortăreața Poenari, situată într-o zonă montană dificilă. În plus, Bran a fost în mare parte conservat și restaurat de-a lungul timpului, în timp ce Poenari a rămas în mare parte o ruină, cu multe secțiuni deteriorate.
Totuși, cu toate că Bran este considerat castelul lui Dracula în imaginația colectivă, adevărata reședință a lui Vlad Țepeș rămâne Cetatea Poenari. Această nouă descoperire realizată de cercetătorii englezi aduce lumină asupra unei părți neexplorate din istoria medievală a României și oferă o privire mai precisă asupra vieții domnitorului care a inspirat mitul Dracula.
Deși Bran continuă să fie punctul de referință pentru turiști, adevărata reședință a lui Vlad Țepeș, cetatea de la Poenari, este locul unde acesta și-a pus amprenta asupra istoriei. Cunoașterea acestei diferențe poate aduce o perspectivă mai autentică asupra poveștii lui Dracula și poate încuraja turiștii să descopere și alte locuri importante din istoria României, departe de mituri și legende hollywoodiene.