Plafonarea prețurilor la alimente de bază, pretext de sancțiuni de la Bruxelles. Ce s-a întâmplat în Ungaria are toate șansele să ajungă în România

România se află în pericol de a urma calea Ungariei, care a fost sancționată recent de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din cauza unei măsuri ce presupune plafonarea prețurilor la alimentele de bază. Decizia CJUE a stabilit că decretul guvernamental ungar, ce impunea comercianților să vândă anumite produse agricole la prețuri fixe și în cantități prestabilite, contravine regulilor dreptului european, care protejează concurența liberă.

Decizia CJUE și impactul plafonării în Ungaria

Ungaria a adoptat un decret guvernamental în februarie 2022, în contextul pandemiei de COVID-19, care a reglementat prețurile pentru șase produse esențiale: zahăr, făină, ulei de floarea-soarelui, carne de porc, carne de pasăre și anumite tipuri de lapte. În noiembrie 2022, în plin război în Ucraina, guvernul ungar a extins această listă, adăugând ouăle și cartofii, măsura fiind justificată ca o soluție pentru protejarea consumatorilor afectați de inflație.

Decretul a impus comercianților să vândă aceste produse la prețuri plafonate și în cantități prestabilite, sub amenințarea unor amenzi semnificative. Această reglementare a fost aplicată până la finalul lunii iulie 2023, însă lanțurile mari de magazine, precum Spar, au întâmpinat dificultăți. Unul dintre magazinele Spar din Ungaria a fost amendat pentru că nu avea în stoc cantități suficiente de produse plafonate, iar cazul a fost adus în atenția instanței din Szeged. Instanța a sesizat CJUE, cerând o interpretare a legislației europene.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că măsura guvernului ungar încalcă libera concurență, care este un pilon fundamental al dreptului european. Hotărârea a subliniat că plafonarea prețurilor și impunerea unor cantități prestabilite de produse agricole împiedică comercianții să stabilească prețurile în mod liber și pe baza unor considerații economice.

Traseul vortexului polar în România. Județele care urmează să fie lovite de ninsori

Unde și cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale 2024. Lista secțiilor de votare

Instanța europeană a concluzionat că măsurile adoptate de Ungaria nu sunt proporționale și depășesc ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor pe care guvernul le invoca, precum combaterea inflației sau protejarea consumatorilor defavorizați.

Posibilitatea ca România să fie sancționată de Bruxelles

România, care a adoptat recent măsuri similare de plafonare a prețurilor, se află acum în pericol de a atrage sancțiuni similare din partea Uniunii Europene. Guvernul român a plafonat adaosul comercial la o serie de produse de bază, printre care pâine albă, lapte, brânză telemea, iaurt și făină, pentru a reduce impactul inflației asupra consumatorilor. În perioada sărbătorilor, măsura va fi extinsă și la alte produse, precum cozonacii și varza murată, ca parte a unui efort de a menține prețurile stabile.

Chiar dacă această inițiativă a fost bine primită de mulți consumatori români, ea poate duce la o situație similară cu cea din Ungaria, deoarece interferează cu principiile concurenței libere pe piața europeană. În cazul în care comercianții sau alte entități vor contesta măsura la instanțele europene, România s-ar putea confrunta cu sancțiuni severe din partea Bruxelles-ului, având în vedere precedentul stabilit în cazul Ungariei.

Extinderea plafonării prețurilor în România

România a aplicat plafonarea adaosurilor comerciale la produsele de bază pentru a proteja populația de creșterea prețurilor, însă măsura este temporară și urmează să fie extinsă în timpul sărbătorilor. Lista produselor care beneficiază de plafonarea adaosurilor comerciale include deja alimente de bază precum pâinea și laptele, iar Ministerul Agriculturii a anunțat extinderea acestei liste în perioada sărbătorilor de iarnă.

De asemenea, guvernul a adoptat și măsuri de plafonare a prețurilor la energie și gaze naturale, prelungind termenul de aplicare până la finalul anului 2025. Aceste măsuri sunt menite să protejeze consumatorii de impactul inflației, însă implică riscuri pentru România în ceea ce privește respectarea normelor europene.

Consecințele plafonării pentru piața europeană

Experții în economie avertizează că intervenția statelor membre în stabilirea prețurilor pe piața internă a UE poate duce la sancțiuni severe. Principiul pieței libere este esențial pentru funcționarea corectă a economiei europene, iar orice măsură care împiedică libera concurență este atent monitorizată de Bruxelles.

În cazul României, o contestare a plafonării prețurilor la nivel european ar putea atrage sancțiuni similare celor aplicate Ungariei. Mai mult, dacă măsura nu este implementată cu respectarea normelor europene, ar putea perturba întregul lanț de aprovizionare și ar afecta accesul la piață al comercianților, subminând obiectivele economice ale guvernului.

Ce poate urma pentru România

Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene împotriva Ungariei servește drept avertisment pentru România și alte state membre care aplică măsuri similare de plafonare a prețurilor. Pentru a evita sancțiuni, România ar putea fi nevoită să reconsidere aceste măsuri sau să ajusteze cadrul legal astfel încât să fie conform cu reglementările europene.

În concluzie, România trebuie să fie atentă la cum implementează măsurile de plafonare a prețurilor pentru a nu intra în conflict cu normele europene privind concurența liberă. În caz contrar, riscă să atragă sancțiuni similare cu cele aplicate Ungariei, afectând atât economia, cât și reputația țării în Uniunea Europeană.