România la coada clasamentului european, din nou. Așa înțelegi că economia noastră este la pământ, din PIB și locurile de muncă

România se confruntă din nou cu performanțe economice slabe, fiind plasată printre ultimele țări din Uniunea Europeană în ceea ce privește creșterea economică și rata de ocupare a forței de muncă în trimestrul al doilea al anului 2024. Datele revizuite publicate de Eurostat indică o stagnare alarmantă, care reflectă dificultăți economice pe multiple planuri.

Creștere economică minimă

Economia europeană, în ansamblu, a înregistrat o ușoară creștere în trimestrul al doilea din 2024. Potrivit Eurostat, Produsul Intern Brut (PIB) al zonei euro și al Uniunii Europene a crescut cu 0,2%, însă România s-a aflat la coada clasamentului, cu o creștere economică modestă de 0,1%. Alături de Portugalia, țara noastră a avut una dintre cele mai slabe performanțe economice din blocul comunitar.

Comparativ cu țări precum Polonia, care a înregistrat o creștere de 1,5%, și Grecia, cu 1,1%, România se confruntă cu stagnare într-o perioadă în care alte state își redresează economiile. Această situație devine îngrijorătoare în contextul unei piețe interne slabe și a investițiilor reduse, ceea ce afectează potențialul de creștere pe termen lung.

Scădere drastică a ratei de ocupare

Pe lângă performanțele economice slabe, România înregistrează și cea mai mare scădere a ratei de ocupare a forței de muncă în rândul statelor membre UE. În timp ce alte țări europene, precum Irlanda și Lituania, au raportat creșteri semnificative ale numărului de angajați, România a înregistrat un declin de 0,5%, ceea ce reflectă o lipsă de locuri de muncă și dificultăți majore pe piața muncii.

Programul pe care trebuie să îl folosești mereu la mașina de spălat. Este singurul care nu strică hainele. Consumă și mai puțin curent

Mihai Trăistariu, dezvăluiri tulburătoare despre starea de sănătate a lui Gabriel Cotabiță: “Cânta de pe un scaun, nu mai stătea în picioare. Era deja slăbit”

Această scădere vine într-un context economic deja fragil, cu un deficit bugetar în creștere și cheltuieli guvernamentale ridicate, care pun presiune suplimentară pe economie. În ciuda unui ușor avans al PIB-ului, scăderea ocupării forței de muncă sugerează că multe sectoare economice din România nu au reușit să genereze suficientă activitate pentru a susține o piață a muncii competitivă.

Deficitul bugetar și cheltuielile publice, factori de instabilitate

În timp ce România se luptă să-și mențină un ritm de creștere economică, deficitul bugetar depășește 7% din PIB, conform avertismentelor Consiliului Fiscal. Cheltuielile publice, în special cele legate de pensii și salarii, continuă să crească, fără a fi susținute de o economie care să genereze venituri suficiente.

Această situație riscă să amplifice instabilitatea economică și să submineze eforturile de relansare economică. În ciuda unor măsuri de redresare, România se confruntă cu provocări structurale majore, care pun în pericol sustenabilitatea pe termen lung.

Concluzii și perspective

Cu o creștere economică minimă și o scădere accentuată a ocupării forței de muncă, România rămâne printre cele mai slabe economii din Uniunea Europeană în 2024. Factorii care contribuie la această situație includ o economie internă slăbită, lipsa de investiții, și o piață a muncii incapabilă să ofere oportunități suficiente pentru cetățeni.

În viitor, este esențial ca România să implementeze reforme structurale semnificative și să investească în sectoare care pot genera creștere economică sustenabilă, pentru a evita perpetuarea acestei stagnări și a recâștiga competitivitatea pe piața europeană.