De ce nu cresc toate pensiile din România în urma recalculării, subiect de controverse. Șeful Casei de Pensii ”debitează enormități”

Recalcularea pensiilor din România a devenit un subiect intens dezbătut și contestat, generând controverse și nemulțumiri în rândul pensionarilor. Fostul ministru al Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a adus critici dure la adresa guvernărilor de dreapta, acuzându-le de gestionarea defectuoasă a legii pensiilor și de faptul că nu au reușit să corecteze inechitățile din sistem. În centrul atenției se află și actualul șef al Casei Naționale de Pensii, care a fost acuzat că „debitează enormități” în ceea ce privește reforma pensiilor.

Legea pensiilor din 2019, o promisiune ratată

Lia Olguța Vasilescu a reamintit că, în 2019, PSD a aprobat o lege a pensiilor menită să corecteze inechitățile din sistemul de pensii din România. Această lege, concepută cu ajutorul celor mai buni specialiști din cadrul Casei Naționale de Pensii Publice, trebuia să rezolve probleme precum diferențele de pensii între bărbați și femei, dar și între cei care s-au pensionat în ani diferiți. Cu toate acestea, în 2020, legea a fost abandonată de guvernările de dreapta, care au preferat să implementeze propriile politici, ignorând eforturile depuse anterior.

Vasilescu a criticat decizia de a arunca la coș această lege, subliniind că ea a refuzat categoric stabilirea vârstei de pensionare la 70 de ani și a rezistat presiunilor venite din partea Comisiei Europene și FMI, care puneau sub semnul întrebării sustenabilitatea noii legi. Potrivit fostului ministru, aceste negocieri dure ar fi putut conduce la o reformă justă a sistemului de pensii, dacă legea ar fi fost implementată așa cum a fost inițial concepută.

Blocajul creat de PNRR în creșterea pensiilor

Un alt punct de controversă adus în discuție de Lia Olguța Vasilescu este legat de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care a impus un plafon de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu pensiile, mult sub media europeană de 13%. Acest plafon, stabilit fără consultarea Parlamentului României sau a Casei Naționale de Pensii Publice, limitează considerabil posibilitatea de creștere a pensiilor în următoarele decenii, până în anul 2070.

Cât plătești dacă folosești aerul condiționat pentru a te încălzi iarna? Cum îți afectează factura

Când se aprind luminițele de Crăciun în București în 2024

Vasilescu a criticat dur lipsa de transparență cu privire la negocierile PNRR, acuzând guvernele de dreapta că au secretizat planul și l-au trimis direct Comisiei Europene, fără a solicita un punct de vedere din partea Ministerului Muncii sau a Casei Naționale de Pensii. Această decizie a blocat orice tentativă de ajustare a pensiilor, iar renegocierea condițiilor din PNRR pare a fi o misiune imposibilă, având în vedere că orice modificare a planului României ar putea deschide calea renegocierii și pentru alte țări.

Critici la adresa șefului Casei Naționale de Pensii

Lia Olguța Vasilescu a fost deosebit de vehementă în criticile sale la adresa actualului șef al Casei Naționale de Pensii, pe care l-a acuzat că a susținut idei și măsuri pe care ea le-a catalogat drept „enormități”. Fostul ministru a subliniat că, deși actualul șef al Casei a rămas pasiv în timpul redactării și negocierii legii pensiilor, acum face declarații publice care induc în eroare opinia publică și pensionarii, adâncind și mai mult confuzia și nemulțumirea generală.

În concluzie, recalcularea pensiilor în România a devenit un subiect de mare controversă, cu multiple voci care critică modul în care guvernele de dreapta au gestionat acest proces. Cu un PNRR care limitează drastic creșterile de pensii și cu o lege a pensiilor abandonată, viitorul pare incert pentru mulți pensionari români care sperau la o îmbunătățire a situației lor financiare.