Locurile ascunse din adâncurile Munților Șureanu: Peșteri locuite încă din preistorie

Munții Șureanu, cunoscuți pentru vasta lor moștenire dacică, adăpostesc unele dintre cele mai fascinante peșteri din România, locuite de oameni cu mii de ani înainte de ridicarea cetăților dacice. Aceste peșteri, precum Cioclovina, Șura Mare, Bolii, Bordul Mare și Tecuri, sunt declarate monumente ale naturii și continuă să impresioneze vizitatorii și oamenii de știință deopotrivă, datorită reliefului lor spectaculos și descoperirilor arheologice semnificative.

Peștera Bordul Mare: Martora unei istorii milenare

Situată deasupra satului Ohaba Ponor, Peștera Bordul Mare a păstrat urmele uneia dintre cele mai vechi vetre de foc din România, datând din Paleolitic. Cercetată pentru prima dată în anii ’20, peștera a oferit arheologilor dovezi importante despre modul de viață al oamenilor preistorici, inclusiv adăposturi construite din crengi, piei de animale și ierburi, menite să protejeze atât locuitorii, cât și focul vital pentru supraviețuirea lor.

Descoperirile includ și un primitiv opaiț, confecționat din oase de urs, folosit pentru iluminarea peșterii. În plus, peștera a servit și ca sanctuar în perioada dacică și medievală, fiind găsite aici artefacte precum o fibulă veche din secolul al III-lea î.Hr., considerată o ofrandă adusă zeilor.

Șura Mare și Tecuri: Peșteri unice prin dimensiuni și descoperiri

Peștera Șura Mare, situată la marginea satului Ohaba Ponor, este remarcabilă prin dimensiunile sale impresionante, având o „poartă” de peste 30 de metri înălțime și galerii ce se întind pe mai mult de 11 kilometri. În anii ’60 și ’70, peștera adăpostea una dintre cele mai mari colonii de lilieci din Europa, iar și astăzi rămâne un habitat important pentru aceste mamifere.

Cât costă să comanzi acasă mâncarea pentru Crăciun și Revelion. Suma pe care trebuie să o plătești ca să nu mai stai în bucătărie

Dezvăluirile cutremurătoare despre ultimele momente de viață ale lui Andrei Ionescu. Ce ar fi provocat moartea soțului regretatei Ileana Stana Ionescu

Peștera Tecuri, descoperită în 1947 de un localnic, a atras atenția cercetătorilor pentru coralii, stalactitele și microcristalele sale, dar și pentru lacul subteran și stalactita albă de peste șapte metri, considerată o adevărată podoabă naturală. Deși dificil de parcurs, această peșteră oferă o priveliște rar întâlnită în peșterile României.

Cioclovina: O comoară arheologică

Poate cea mai faimoasă dintre peșterile Munților Șureanu, Cioclovina se află la o distanță de patru kilometri de cetatea dacică Piatra Roșie și a fost locuită cu mii de ani înainte de înființarea cetăților dacice din zonă. În interiorul ei au fost descoperite urme ale primei epoci a fierului, schelete de animale și un craniu uman vechi de circa 30.000 – 40.000 de ani, despre care cercetătorii au concluzionat că aparținea unei victime a unei confruntări violente.

În Sala Tezaurului a peșterii Cioclovina a fost găsit un tezaur valoros de podoabe din bronz, chihlimbar, sticlă și faianță, datând de la finalul epocii bronzului, considerat un ofrandă adusă zeilor într-un sanctuar subteran. Aceste descoperiri, alături de resturile unui sistem de fortificații dacice deasupra peșterii, subliniază importanța arheologică a acestei regiuni.

Peștera Bolii: Singura accesibilă complet

Peștera Bolii, situată în apropierea Petroșaniului, este singura peșteră din Munții Șureanu care poate fi vizitată pe toată lungimea sa de aproape 500 de metri. Cu o acustică deosebită, aceasta a fost folosită încă din perioada interbelică pentru concerte și spectacole de dans. În apropierea peșterii se află ruinele cetății dacice Bănița, parte a patrimoniului UNESCO, alături de alte cinci foste așezări dacice din Munții Șureanu.

Peșterile din Munții Șureanu reprezintă adevărate comori naturale și arheologice, păstrând urme ale unor civilizații dispărute de mult, dar care continuă să fascineze și să atragă exploratori din întreaga lume.