19 iul. 2024 | 06:30

Aici merită să te apuci de agricultură în România. Unde sunt cele mai bune terenuri pentru fermieri, la preț corect

ACTUALITATE
Aici merită să te apuci de agricultură în România. Unde sunt cele mai bune terenuri pentru fermieri, la preț corect

Agricultura în România a cunoscut o creștere semnificativă în ultimele decenii, iar anumite județe din țară oferă oportunități excelente pentru cei care doresc să investească în acest domeniu.

În primele șase luni ale anului 2024, au avut loc peste 10.000 de tranzacții cu terenuri agricole, majoritatea acestora fiind în sudul și vestul țării.

Județele cu cele mai bune terenuri agricole

Specialiștii identifică județele Dolj, Botoșani și Timiș ca fiind printre cele mai atractive pentru investițiile în agricultură. Timișul, în special, se remarcă prin suprafețele mari de teren disponibile și condițiile meteo favorabile. Acest județ oferă un areal agricol vast, ideal pentru agricultura profesionistă.

Daniel Crainic, manager de marketing la o platformă imobiliară, explică: „Timișul, în primul rând, are un areal agricol foarte mare. Există aici suprafețe de teren disponibile, suprafețe mari pe care se poate face agricultură în mod profesionist. Suntem la câmpie, condițiile meteo de asemenea sunt prielnice, sistemele de irigații pot fi implementate destul de ușor pe relieful nostru”.

Doljul și Botoșaniul sunt de asemenea județe preferate datorită prețurilor accesibile și calității terenurilor. Aceste regiuni au atras numeroși investitori străini, care dețin acum o treime din suprafața arabilă a României.

Prețurile terenurilor agricole în România

Prețurile terenurilor agricole variază considerabil în funcție de locație. Conform datelor Institutului de Statistică, prețul mediu pentru un hectar de teren arabil în nord-estul țării este de aproximativ 7.000 de euro, făcând această regiune cea mai accesibilă pentru viitorii fermieri.

În contrast, terenurile agricole din zona București-Ilfov sunt cele mai scumpe, prețul mediu depășind 12.000 de euro pe hectar. Acest lucru se datorează dezvoltării urbane rapide și cererii crescute pentru terenuri în proximitatea capitalei. „Era câmp aici în 2007 când am venit, acum s-au construit case”, a spus un locuitor din Domnești, județul Ilfov, reflectând transformările rapide din această zonă.

Investitorii străini, în special din țări precum Turcia, Italia și Arabia, au jucat un rol semnificativ în achiziționarea terenurilor agricole în România. În ultimii zece ani, statul român nu a achiziționat niciun teren agricol, iar accesul străinilor la cumpărare a fost restricționat.

Investiții și dezvoltare în agricultură

Anul 2024 a marcat un val de investiții în sectorul agricol românesc. Aceste investiții au contribuit la modernizarea infrastructurii agricole și au stimulat creșterea economică în regiunile respective. De la sisteme de irigații moderne la echipamente agricole avansate, fermierii din aceste județe beneficiază de tehnologie și resurse care le permit să optimizeze producția și să îmbunătățească randamentele culturilor.

Un exemplu notabil este județul Timiș, unde infrastructura de irigații a fost extinsă și modernizată pentru a face față condițiilor meteo variabile. Aceasta investiție nu doar că îmbunătățește eficiența producției agricole, dar și contribuie la sustenabilitatea pe termen lung a sectorului agricol în regiune.

Pentru cei interesați de agricultură, România oferă numeroase oportunități, în special în județele Dolj, Botoșani și Timiș. Aceste regiuni se disting prin calitatea terenurilor și prețurile accesibile, atrăgând atât investitori locali, cât și străini.

Deși prețurile terenurilor agricole variază semnificativ în funcție de locație, investițiile continue în infrastructură și tehnologie agricolă promit să transforme aceste regiuni în adevărate hub-uri agricole. Viitorii fermieri ar trebui să considere aceste județe ca destinații de top pentru investițiile lor, beneficiind de condiții optime pentru dezvoltarea unei agriculturi moderne și eficiente.

La 11 ani am instalat primul meu Windows 95, iar la 14 ani mi-am cumpărat o rachetă de Pentium la 133 MHz cu 128 MB RAM si hard disk de 160 MB. După bacalaureat m-am angajat, timp de mai bine de trei ... vezi toate articolele