Agricultura românească, la un pas de faliment. Canicula și seceta, cea mai costisitoare lovitură pentru fermieri români cu culturile distruse
Agricultura românească traversează una dintre cele mai dificile perioade din istoria sa recentă. Căldura extremă și seceta au devastat mii de culturi în întreaga țară, lăsând fermierii la un pas de faliment. În contextul unor pierderi uriașe, aceștia solicită urgent ajutorul Guvernului pentru a-și salva afacerile și a putea continua să furnizeze produse agricole pe piața internă și externă.
Impactul devastator al caniculei și secetei asupra culturilor
Pierderile financiare cauzate de secetă sunt colosale. Un fermier poate pierde până la 6.000 de lei pe hectar din cauza distrugerii culturilor. În județele Prahova și Călărași, zeci de hectare de grâu au fost distruse într-o singură zi din cauza incendiilor de vegetație. Un fermier din comuna Dumbravă, județul Prahova, a pierdut jumătate din suprafața de grâu, ceea ce înseamnă o pierdere de 120.000 de lei.
Pe lângă incendii, seceta severă afectează grav culturile de porumb și floarea-soarelui. În cazul unui fermier, 500 de hectare de porumb și floarea-soarelui sunt afectate în proporție de 70% de arșiță. Cosmin Solzaru, un inginer agricol, explică: „Nu avem pic de apă, solul este foarte uscat, nu este nimic. Culturile de primăvară sunt foarte mici, nu au avut apă, nu au crescut, nu înfloresc, au început să se usuce de la jumătate.”, citează Antena 3.
Situația critică a fermierilor și cererile de despăgubiri
Seceta severă afectează vaste zone din Moldova, Oltenia, Muntenia și Banat, unde lipsește aproximativ 300 de litri de apă pe metru pătrat din sol. În aceste condiții, fermierii cer despăgubiri de la Ministerul Agriculturii, dar se confruntă cu o lipsă de reacție adecvată din partea autorităților. În prezent, cifrele oficiale indică doar 58.000 de hectare afectate de secetă pedologică, reprezentând 1% din suprafața agricolă, însă asociațiile de fermieri susțin că proporția reală este mult mai mare.
Ion Cioroianu, prim-vicepreședintele Asociației Fermierilor din România, afirmă că la nivel național aproximativ 20% din suprafața agricolă este afectată de secetă. În aceste condiții, fermierii se simt abandonați de autorități și cer măsuri urgente pentru a preveni colapsul sectorului agricol.
Planul Ministerului pentru despăgubiri
Conform planului Ministerului Agriculturii, fermierii afectați de fenomene meteorologice severe, cum ar fi seceta, ar putea primi despăgubiri după confirmarea producției fenomenului și delimitarea zonelor afectate. Totuși, procesul este unul de durată, iar banii vor veni cel mai probabil de la Uniunea Europeană, însă cu anumite condiții. Între timp, mulți fermieri se află în pragul falimentului și nu pot aștepta până la finalizarea acestor evaluări.
Vincent Braak, analist la compania de consultanță Strategie Grains, avertizează că valul de căldură extremă din Europa de Est și Balcani, inclusiv România, ar putea duce la pierderi majore dacă temperaturile rămân ridicate pentru încă două săptămâni.
Prognoza meteo și efectele pe termen lung
Meteorologii prognozează că temperaturile caniculare vor continua să afecteze sudul și sud-estul țării, unde se află majoritatea culturilor afectate de secetă. În plus, prezența prafului saharian agravează și mai mult situația, contribuind la degradarea solului și afectând calitatea culturilor.
Situația actuală pune în pericol aprovizionarea cu produse agricole pe plan global, ceea ce va duce inevitabil la creșterea prețurilor. Fermierii români se confruntă cu o dublă provocare: pierderile financiare majore și lipsa unui sprijin adecvat din partea autorităților.
Agricultura românească este într-o criză profundă din cauza caniculei și secetei severe. Fermierii sunt la un pas de faliment și cer ajutor urgent din partea Guvernului. Este imperativ ca autoritățile să implementeze măsuri eficiente și rapide pentru a despăgubi fermierii și a investi în infrastructura necesară pentru a face față acestor fenomene extreme. Numai prin acțiuni concertate și suport adecvat se poate evita colapsul unui sector vital pentru economia României.