Ce se întâmplă cu dobânzile ratelor la bănci, creditele românilor. Avertismentul FMI despre realitatea bancară din România, din Europa

Piețele emergente, inclusiv România, se confruntă cu un viitor din ce în ce mai nesigur și mai volatil. Gita Gopinath, prim adjunct al directorului general al Fondului Monetar Internațional (FMI), a evidențiat recent, în cadrul unei conferințe a Băncii Centrale din Africa de Sud, dificultățile majore cu care se confruntă aceste piețe. Printre aceste provocări se numără creșterea fragmentării politice, sporirea costurilor asociate schimbărilor climatice și condițiile financiare dificile.

Gopinath a subliniat că pandemia și războiul din Ucraina au accentuat preocupările legate de securitatea lanțurilor de aprovizionare și de securitatea națională. De asemenea, evenimentele meteo extreme cauzate de schimbările climatice ar putea genera costuri imense pe termen lung, într-un moment în care plățile aferente serviciului datoriei cresc semnificativ. Potrivit unor studii, necesitățile anuale de adaptare la schimbările climatice ar putea ajunge la 2.000 miliarde de dolari până în 2035.

Avertismentul FMI privind dobânzile

FMI a avertizat că ratele dobânzilor pe plan global sunt așteptate să rămână ridicate pentru o perioadă îndelungată. Gopinath a declarat că este posibil ca dobânzile să nu mai revină niciodată la nivelurile scăzute din trecut, având în vedere frecvența șocurilor adverse în aprovizionare.

Acest context global are un impact direct și asupra României, unde românii cu credite la bănci trebuie să se pregătească pentru costuri mai mari ale ratelor. Creșterea dobânzilor va afecta semnificativ capacitatea de plată a debitorilor, în special a celor cu venituri fixe sau mici. De asemenea, băncile vor trebui să se adapteze la noile condiții financiare, reevaluând strategiile de creditare și gestionare a riscurilor.

Trucul pentru ca robinetele din baie să fie mereu strălucitoare. Cu ce trebuie să le ștergi ca să rămână curate zile la rând

Iluzia optică care îți păcălește creierul. Dacă vezi două fețe în culori diferite, ai picat în capcană, de fapt

Fragmentarea comerțului global și impactul asupra economiilor emergente

Un alt aspect important subliniat de Gopinath este sporirea „alarmantă” a fragmentării comerțului global. Aceasta ar putea duce la reduceri semnificative ale PIB-ului în piețele emergente. De exemplu, Africa de Sud ar putea înregistra pierderi de aproximativ 5% din PIB, iar alte țări ar putea pierde chiar și 10% din PIB.

Fragmentarea investițiilor străine directe va adăuga și mai multe costuri, afectând accesul piețelor emergente la tehnologii performante și reducând potențialul de dezvoltare economică. În 2022, au fost impuse aproape 3.000 de restricții comerciale, de trei ori mai multe decât în 2019. Aceste măsuri restrictive adoptate pe scară largă în economiile avansate au crescut de aproape șase ori numai în 2023.

Măsurile necesare pentru piețele emergente

Pentru a face față acestor provocări, piețele emergente, inclusiv România, trebuie să ia măsuri decisive. Gita Gopinath a sugerat câteva direcții importante:

1. Reconstituirea rezervelor fiscale: Este esențial ca piețele emergente să-și refacă rezervele fiscale pentru a putea face față șocurilor economice viitoare. Acest lucru presupune o gestionare prudentă a finanțelor publice și reducerea deficitului bugetar.
2. Majorarea veniturilor interne: Creșterea colectării taxelor și implementarea de reforme fiscale eficiente sunt esențiale pentru sporirea veniturilor interne. Aceste măsuri vor asigura fondurile necesare pentru investiții și dezvoltare economică.
3. Diversificarea comerțului: Diversificarea partenerilor comerciali și extinderea gamei de produse și servicii exportate pot reduce dependența de anumite piețe și riscurile asociate.
4. Adoptarea strategiilor sustenabile privind clima: Implementarea unor politici care să răspundă provocărilor schimbărilor climatice este crucială. Acest lucru include investiții în tehnologii verzi, infrastructură durabilă și măsuri de reducere a emisiilor de carbon.

În concluzie, avertismentul FMI evidențiază necesitatea unor acțiuni rapide și eficiente pentru a face față provocărilor economice și financiare actuale. Românii cu credite la bănci trebuie să fie conștienți de impactul creșterii dobânzilor asupra ratelor lor, iar autoritățile trebuie să implementeze politici adecvate pentru a asigura stabilitatea economică și dezvoltarea durabilă a țării.