România, o forță majoră în Europa. Cum au dat românii o lecție importantă giganților din regiune, singura țară care este peste noi

România marchează două decenii de la marea extindere a Uniunii Europene din 2004, perioadă în care, alături de alte națiuni din Europa de Est, a intrat pe o traiectorie ascendentă remarcabilă în ceea ce privește dezvoltarea economică.

De la momentul aderării sale în 2007, România a înregistrat progrese notabile în mai multe domenii economice, inclusiv PIB-ul per capita, salariile, puterea de cumpărare și utilizarea fondurilor europene.

PIB-ul pe cap de locuitor al României, ajustat la paritatea puterii de cumpărare (PPC), s-a dublat în ultimele două decenii, o realizare comparabilă cu cea a Poloniei și superioară performanțelor înregistrate de Ungaria și Slovacia. Aceasta reprezintă o transformare profundă pentru o țară care a început negocierile de aderare cu cel mai scăzut nivel al PIB-ului per capita din blocul european, având doar 26% din media UE. În 2023, acest procent a crescut la aproape 77%, reflectând o creștere economică rapidă și sustenabilă.

Investiții și reforme structurale

Unul dintre pilonii acestei ascensiuni a fost accesul la fonduri europene. Până în 2023, România a primit peste 95 de miliarde de euro, beneficiind de un surplus net considerabil după ce a contribuit cu aproximativ 30 de miliarde de euro la bugetul UE. Aceste fonduri au fost esențiale pentru realizarea unor proiecte de infrastructură majore și pentru stimularea creșterii economice prin diverse programe de dezvoltare. De asemenea, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a adăugat resurse suplimentare care au contribuit direct la creșterea PIB-ului.

Călin Georgescu, surpriza primului tur al alegerilor prezidențiale 2024: primele declarații și parcursul său politic

Cristian Tudor Popescu, reacție fermă după rezultatele exit-poll: „Călin Georgescu este mai periculos decât Simion”

Evoluția pieței de capital din România este un alt indicator al progresului său economic. Capitalizarea Bursei de Valori București (BVB) a crescut de aproape trei ori, apropiindu-se de criteriile necesare pentru a fi clasificată ca piață emergentă. Această reclasificare potențială ar putea atrage mai mulți investitori străini, consolidând astfel rolul pieței de capital în economia națională.

Reducerea sărăciei și creșterea salarială

În pofida creșterii economice impresionante, România continuă să se confrunte cu provocări semnificative în reducerea sărăciei. Procentul populației aflate în risc de sărăcie a scăzut de la 43% la 30,4% din 2015 până în 2023, un progres notabil, dar încă sub media europeană. Obiectivul pe termen lung este reducerea acestei cifre sub 25% până în 2030, ceea ce va necesita eforturi susținute și politici eficiente.

În același timp, creșterea salarială în România a fost semnificativă, cu salariile nominale crescând cu 225% de la aderare. Acest ritm a depășit creșterile înregistrate în alte țări din regiune, contribuind la o convergență graduală cu standardele de viață din vestul Europei.

România demonstrează că, prin integrare europeană și utilizarea strategică a resurselor, poate transforma provocările în oportunități. Rezultatele economice îmbunătățite, împreună cu progresele în reducerea disparităților sociale și creșterea influenței pe piața de capital, subliniază rolul său de forță emergentă în regiune. În acest context, România nu doar că a dat o lecție importantă vecinilor săi, dar continuă să redefinească așteptările pentru viitorul său în cadrul Uniunii Europene, conform Curs de Guvernare.ro.