Tichetele și voucherele care ”au inundat” pensionarii și angajații românii, o problemă gravă. Cum cresc prețurile, scad puterea de cumpărare
Recent, economia României a fost caracterizată de o „super avalanșă de tichete” pentru diverse categorii, precum profesori și mămici, fenomen care, conform analiștilor, contribuie semnificativ la alimentarea inflației.
Gabriel Biriş, avocat specializat în fiscalitate, a subliniat la o conferință recentă că această practică nu doar că pune presiune pe prețuri, dar afectează și puterea de cumpărare a cetățenilor.
Creșterea prețurilor datorată comisioanelor tichetelor
Implementarea tichetelor pentru diverse beneficii sociale implică comisioane substanțiale pentru cei care le emit, ce variază între 5% și 11%. Aceste comisioane obligă comercianții și furnizorii să majoreze prețurile produselor și serviciilor, creând un cerc vicios care amplifică inflația.
„O chestiune care pur şi simplu alimentează inflaţia, pe lângă creşterile de taxe, a fost în ultima perioadă o super avalanşă de tichete: tichete pentru profesori, tichete pentru mămici, tichete, tichete, tichete. Pentru tichetele pentru profesori, comisioanele tichetiştilor sunt de 10-11%. Asta îi obligă pe cei care aderă la program să mărească toate preţurile, că de unde să dea 10%?
Tichetele sărăciei, 5%. Înţeleg că Guvernul este principalul beneficiar al inflaţiei, dar ar trebui totuşi să se mai gândească şi la cetăţean, pentru că măsurile astea care generează inflaţie nu fac decât să scadă puterea de cumpărare şi, deci, nivelul de trai al cetăţenilor”, a menţionat Gabriel Biriş, la conferinţa „Suprareglementare, suprataxare. Când ce e mult strică”, organizată de CLCC – Coaliţia pentru Libertatea Comerţului şi a Comunicării.
Impactul asupra nivelului de trai
Măsurile guvernamentale, deși inițiate cu intenții pozitive de sprijinire a anumitor categorii sociale, au un efect advers asupra nivelului de trai general. Inflația crescută erodează puterea de cumpărare a cetățenilor, făcând mai dificilă achiziționarea bunurilor de bază și reducând capacitatea de economisire și investiție a populației. „Măsurile astea care generează inflație nu fac decât să scadă puterea de cumpărare și, deci, nivelul de trai al cetățenilor”, a adăugat Biriş.
Suprareglementarea și suprataxarea: un impact fiscal nociv
„Am identificat 107 legi, ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă, de modificare a Codului fiscal în şapte ani jumate, mai mult de una pe lună. Astea au introdus 554 de modificări fără a lua în considerare impozitele şi taxele locale, care probabil mai adaugă 100.
De atunci, mai avem modificări consistente care, estimarea mea e că au mai adus 100 de modificări, adică 4 legi şi ordonanţe, inclusiv 3 impozite noi, cel puţin două dintre ele extrem de toxice. Mă refer la impozitul minim pe cifra de afaceri şi la impozitul suplimentar pentru petrol şi gaze.
Dacă la modificările astea mai adăugăm şi modificările Codului de procedură fiscală pe care nu le-am inventariat, le estimez la vreo 60-70, plus ce înseamnă modificări care nu sunt în zona de cod de procedură, precum AMEF (aparate de marcat electronice fiscale, n.r.), RO e-Transport, e-Factura, ajungem la aproape 200 de modificări de legislaţie fiscală, incluzând procedura fiscală. Este mult prea mult”, a menţionat Gabriel Biriş.
Pe lângă problema inflației alimentată de tichete, Biriş a criticat frecvența ridicată a modificărilor legislației fiscale. În ultimii șapte ani și jumătate, au fost introduse peste 107 acte normative care au modificat Codul fiscal, adăugând o povară semnificativă asupra mediului de afaceri și complicând conformitatea fiscală.
Creșterea deficitului și nevoia de austeritate fiscală
Creșterea impozitelor și a deficitului bugetar sunt alte preocupări majore subliniate de Biriş. El argumentează că este necesară o restricționare a cheltuielilor publice pentru a echilibra bugetul și a preveni risipa. „Poate că nu putem noi plăti cât pot ei risipi – și atunci ar trebui pusă un pic de frână pe cheltuieli”, a sugerat Biriş, subliniind necesitatea unei gestionări mai prudente a resurselor statului.
Avalanșa de tichete și vouchere, deși benefică la prima vedere pentru anumite grupuri sociale, are un impact profund negativ asupra economiei în ansamblu. Combinată cu o legislație fiscală volatilă și o fiscalitate crescută, aceasta contribuie la scăderea puterii de cumpărare și la creșterea dificultăților economice pentru cetățeni. Este imperativ ca decidenții să reevalueze aceste politici și să caute soluții care să sprijine în mod eficient toate segmentele societății fără a sacrifica stabilitatea economică