04 mai 2024 | 10:00

România e grănarul Europei, dar luăm fața tuturor la importuri de porumb, mere, conserve și nu numai. Misterul industriei alimentare din țara noastră

ACTUALITATE
România e grănarul Europei, dar luăm fața tuturor la importuri de porumb, mere, conserve și nu numai. Misterul industriei alimentare din țara noastră

România, cunoscută ca unul dintre cei mai mari producători de cereale din Europa, joacă un rol crucial în balanța comercială în sectorul agrobusiness.

Cu toate acestea, industria alimentară autohtonă se confruntă cu un deficit semnificativ în mai multe sectoare, predominant din cauza lipsei investițiilor în procesare și a unei strategii coerente la nivel de ferme, companii și guvernamental. Această situație paradoxală se reflectă în prezența masivă a produselor de import pe rafturile magazinelor: porumb conservat din Ungaria sau din afara UE, mere din Polonia și paste de tomate importate, deși România ocupă poziții fruntașe în producția acestor produse la nivel european.

De exemplu, deși România se află în top 5 producători de porumb la nivel european, mare parte din porumbul la conservă disponibil în comerț provine din import. Similar, deși România este al cincilea producător de mere și pe locul 8 la producția de tomate în Europa, importăm anual paste de tomate și tomate conservate de peste 200 milioane de euro.

Provocări și soluții în industria alimentară

Deficitul comercial al României în sectorul agroalimentar a atins 6,3 miliarde de euro anul trecut, în creștere cu 600 milioane de euro față de anul anterior. Această situație evidențiază nevoia acută de investiții în producție și procesare. George Scarlat, președinte în cadrul Comisiei de agricultură din Senatul României, subliniază necesitatea de a avea surse financiare robuste și fixe, nu doar fonduri care acoperă cheltuieli curente. „Avem nevoie să susținem capitalul românesc și să avem parteneriate între cei care produc și cei care procesează, astfel încât să utilizăm materie primă locală”, afirmă Scarlat.

Pe lângă aceste nevoi, există și probleme de specializare și coordonare între diferitele ramuri ale agriculturii și procesării. Scarlat sugerează că fermierii ar trebui să acopere mai întâi cererea internă, întrucât nu există niciun domeniu fără deficit, și să evite dependența de piețele terțe.

În contextul integrării în Uniunea Europeană, România a beneficiat de diverse subvenții pentru fermieri, dar industria alimentară a rămas cu puține programe dedicate dezvoltării. Programul INVESTALIM este un exemplu de schemă de ajutor de stat menită să sprijine producția locală de alimente. În prima sesiune a programului, aproape 50 de proiecte au fost depuse, cu o valoare totală a investițiilor care depășește 5 miliarde de lei.

Oportunități și perspective pentru viitor

Investițiile majore în procesare pot avea un impact imediat și vizibil în balanța comercială. De exemplu, Omnia Europe, un producător de amidon, a deschis în 2022 o fabrică în Medgidia după o investiție inițială de 78 de milioane de euro, contribuind semnificativ la exporturile din domeniul produselor de morărit și amidon. Această investiție demonstrează capacitatea industriei de a genera valoare adăugată majoră prin utilizarea resurselor locale.

Pentru a fructifica potențialul agricol al României, este esențial ca industria alimentară să devină un sector prioritar, cu sprijin continuu pentru procesare și dezvoltare. Acest lucru ar permite României să nu mai fie doar un exportator de materii prime, ci un jucător major pe piața globală de produse alimentare cu valoare adăugată.

La 11 ani am instalat primul meu Windows 95, iar la 14 ani mi-am cumpărat o rachetă de Pentium la 133 MHz cu 128 MB RAM si hard disk de 160 MB. După bacalaureat m-am angajat, timp de mai bine de trei ... vezi toate articolele