Cel mai urât oraș din România, etichetat de români: Are atmosferă de cimitir, clădirile stau să cadă abandonate și sunt gunoaie peste tot

Deși România se laudă cu multe orașe pline de farmec și istorie, există și locuri care nu reușesc să impresioneze, atrăgând critici severe pentru aspectul lor neglijat. Un sondaj realizat pe platforma online Reddit a desemnat orașul Corabia ca fiind „cel mai urât oraș” din țară, cu o atmosferă descrisă ca fiind similară unui cimitir.

Orașele care dezamăgesc

Orașe precum Giurgiu, Vaslui și Buzău sunt frecvent criticate în sondajele de opinie pentru infrastructura lor precară și lipsa de oportunități economice. Aceste localități suferă din cauza sărăciei, șomajului ridicat și a calității slabe a aerului, contribuind la o percepție general negativă. Corabia, în particular, a stârnit cele mai multe comentarii negative, fiind votat ca exemplul suprem al degradării urbane în România.

Descrierea sumbră a Corabiei

Cu o populație de aproximativ 16.400 de locuitori conform recensământului din 2011, Corabia este descrisă ca având „atmosfera de cimitir”. Străzile sunt pline de gropi, majoritatea clădirilor sunt fie abandonate, fie în stare avansată de degradare, iar spațiile publice sunt adesea acoperite de gunoaie. Un comentator de pe Reddit menționează, într-o notă de umor amar: „Ar trebui să se numească Epava”.

Se duc sau nu elevii la școală luni, 25 noiembrie, după alegeri? Anunțul făcut de Ministerul Educației

De ce e bine să stropești hortensiile cu apă și oțet. Secretul grădinarilor iscusiți pentru flori superbe

Un alt utilizator oferă o descriere detaliată a situației: „Nimeni pe afară, niciun semn de viață. Străzi mai rele decât la bulgari, mai multe gropi și spărturi decât am fire de păr în cap. Cale ferată lăsată în paragină, industria la pământ, evident. 90% din clădiri sunt ori abandonate, ori stau să cadă, gunoaie peste tot.”

Background istoric al orașului Corabia

Corabia se află pe malul stâng al Dunării, la extremitatea sudică a județului Olt, și are o istorie lungă și bogată. Atestată documentar din secolul al XIV-lea, orașul a fost un punct important de tranzit și comerț pe Dunăre. În perioada otomană, Corabia a servit ca un important port și centru comercial, ceea ce a contribuit la dezvoltarea sa economică.

În secolul al XIX-lea și la începutul secolului XX, orașul a continuat să prospere datorită poziției sale strategice. Totuși, după cel de-al Doilea Război Mondial, industrializarea forțată și planificarea centralizată au lăsat orașul cu o serie de infrastructuri greu de întreținut și industrie declinante post-comunist. În ultimele decenii, lipsa investițiilor semnificative și dificultățile economice au transformat Corabia într-un oraș care luptă să își găsească un nou sens și direcție într-o lume care se schimbă rapid. Aceste condiții au contribuit la imaginea sa actuală, una care, din păcate, nu reușește să atragă laude sau investiții necesare pentru a inversa tendința de declin.