Basarabia, sub stăpânire rusească. Cum a ajuns pământul dintre Prut și Nistru să fie vândut sovieticilor într-o crâșmă din București
Basarabia, un teritoriu istoric între râurile Prut și Nistru, și-a schimbat soarta în anul 1812, când a fost cedată Imperiului Rusesc. Această regiune, parte integrantă a Moldovei românești și locuită preponderent de populație românească, a devenit subiectul unor negocieri ce au culminat cu semnarea unui tratat într-un han bucureștean, marcând începutul unui proces de rusificare ce avea să schimbe profund destinul zonei.
De la Moldova medievală la Basarabia țaristă
Povestea Basarabiei începe cu mult înainte de anexarea sa de către Rusia, fiind inițial parte din Moldova. Regiunea a fost martoră la numeroase schimbări de stăpânire, începând cu domnia voievozilor munteni din dinastia Basarabilor, care au lăsat o amprentă profundă asupra teritoriului. Zona a fost un teren disputat între voievozi, tătari, turci și alte puteri regionale, până când a intrat sub controlul Moldovei. Acest teritoriu a fost întotdeauna unul de o importanță strategică și economică majoră, datorită poziției sale la Dunăre și accesului la Marea Neagră, făcându-l un punct de atracție pentru marile puteri ale vremii.
Cumpărarea Basarabiei și începuturile dominației ruse
În contextul conflictelor dintre Imperiul Otoman și Rusia de la începutul secolului al XIX-lea, Basarabia a devenit miza unor negocieri între cele două imperii. Într-un han din București, proprietate a unui negustor bogat și dublu-spion, s-a încheiat tratatul prin care teritoriul dintre Prut și Nistru era cedat Rusiei. Această mișcare geopolitică a marcat al doilea rapt teritorial suferit de spațiul românesc, după răpirea Bucovinei de Nord de către Imperiul Habsburgic. Tratatul de la București a oficializat pierderea acestui teritoriu de către Principatul Moldovei, deschizând calea pentru o perioadă lungă de influență și control rusesc asupra Basarabiei.
Procesul de rusificare a început imediat după anexare, cu eforturi concentrate pe schimbarea structurii demografice, culturală și administrativă a regiunii. Școli, biserici și instituții publice au fost transformate pentru a reflecta noua ordine, iar populația locală a fost supusă unei presiuni intense pentru a adopta limba și obiceiurile rusești. Această perioadă a marcat începutul unei lupte de rezistență culturală și identitară pentru populația românească din Basarabia, luptă care continuă și în zilele noastre.
În ciuda eforturilor de rusificare, Basarabia a păstrat o legătură profundă cu rădăcinile sale românești, o legătură care a fost mereu o sursă de tensiune între dorințele imperiale ale Rusiei și aspirațiile naționale ale basarabenilor. Povestea acestei regiuni reflectă complexitatea și dificultățile istorice ale spațiului est-european, un spațiu marcat de interesele și ambițiile marilor puteri