Fosta „perlă” a turismului românesc, o ruină între gunoaie. Ce s-a ales de stațiunea Buziaș veche de 200 de ani și unică în Europa

Stațiunea Buziaș din județul Timiș, odată o perlă a turismului balnear românesc dar și european, acum se înalță ca o ruină dezolantă printre gunoaie. Datorită apelor sale, care au atras atenția savanților din întreaga lume și au fost incluse în enciclopedii prestigioase, cum ar fi „Aque minerali del mondo” a italienilor M. Messini și C.G. Lollo sau „Precis d’hydrologie” al francezului A. Morette, Buziașul a fost odată o destinație de renume pentru cei ce căutau vindecare și odihnă.

Istoria străveche a așezării din Depresiunea Buziașului, cunoscută încă din vremea romanilor sub numele de Ahibis, este mărturisită de documente datând din secolele XIV – XV. Declarată localitate balneară încă din 1819, Buziașul s-a dezvoltat rapid, întruchipând o destinație de renume pentru cei în căutare de tratamente naturale și odihnă. Situat pe terasa superioară a râului Timiș, în inima Câmpiei Banatului de Est și la poalele dealurilor bănățene, orașul se bucura de un cadru pitoresc și de apele sale minerale benefice pentru sănătate.

Candva locul era impanzit de oameni, iar in prezent pare doar o istorie demult apusa

Cu trecerea timpului, Buziașul a devenit cunoscut în Europa pentru apele sale minerale, atrăgând turiști din toate colțurile lumii. Stațiunea Buziaș era o bijuterie a arhitecturii și ospitalității, cu hoteluri elegante, băi termale, restaurante rafinate și chiar un cazinou. Împărăteasa Sissi a Austriei era printre cei care se îndreptau către această oază de relaxare și vindecare, iar Împăratul Franz Joseph a ridicat o colonadă de lemn în stil neogotic în cinstea ei, o dantelărie care supraviețuiește și astăzi, datorită eforturilor de restaurare.

Locul care in trecut era cunoscut in intregul continent a ajuns doar o ruina uitata de lume

Cu toate acestea, imaginea idilică a stațiunii s-a transformat dramatic în decursul a trei decenii de neglijență. Astăzi, pe străzile și aleile orașului nu mai răsună decât ecoul pustietății și al degradării. Clădirile ce odinioară străluceau de eleganță acum sunt acoperite de praf și părăsite, cu ferestre sparte și acoperișuri prăbușite. Această transformare nefericită s-a datorat în mare parte lipsei de interes și de investiții în turismul românesc, cu probleme persistente legate de legislația retrocedării care au împiedicat restaurarea și revitalizarea patrimoniului.

Cuvântul pe care 98% dintre romani îl pronunță greșit. Îl folosesc des, care este varianta corectă

Celebrul folkist Marius Bațu a murit la 65 de ani. Artistul a suferit un infarct înaintea unui concert

„Practic tot ce vedem în jurul nostru, Toate clădirile din jurul nostru sunt ruine. Pentru că la nivel naţional nu a existat, şi o spun cu toată convingerea, nu a existat un interes pentru ceea ce a însemnat dezvoltarea turismului în România. Este problema Legii Retrocedării. Nerezolvând această problemă, trenând atâţia ani, am rămas cu aceste clădiri care au fost în procese, s-au aflat în procese continue şi în găsirea, să spunem, a proprietarilor”, a declarat Sorin Munteanu, primarul Buziașului.

Perlă a turismului românesc, lăsată să devină ruină

Cu toate acestea, speranța nu a murit complet în inima locuitorilor și a autorităților locale. Cu ajutorul fondurilor europene, au fost demarate proiecte de revitalizare care încep să schimbe fața Buziașului. Parcul dendrologic, unul dintre punctele de atracție ale stațiunii, a fost supus unui amplu proces de reabilitare, iar investiții în infrastructură au fost făcute pentru a reda strălucirea pierdută. În ciuda obstacolelor, comunitatea locală păstrează speranța că, prin eforturi susținute și investiții strategice, Buziașul își va recăpăta gloria de altădată.

„Când statul eşuează, banii europeni salvează, cel puţin aici…  Numai banii europeni, pentru că altfel nu ne-am fi descurcat şi vorbim, ca bani, de peste 20 de milioane de euro. Şansa Buziaşului este să finalizăm aceste proiecte pe care le avem deja în derulare. Am început, să spun aşa, pas cu pas să recuperăm din patrimoniul localităţii clădirile pe care le considerăm importante. Şi aici mă refer la Baia 2, la fostul Cazino, pentru care suntem în tratative şi ne-am depus dreptul de preempţiune şi chiar asupra ştrandului”, a mai relatat edilul.

Vezi Galerie 5 Imagini

Planurile pentru transformarea clădirilor istorice, precum Baia 2 și cazinoul, în centre culturale și muzeistice sunt semne promițătoare că orașul își poate recăpăta strălucirea de altădată. Cu toate că apele minerale ale Buziașului au fost uitate, istoria și potențialul său turistic rămân vii, așteptând să fie redescoperite și apreciate de generațiile viitoare. Prin determinare și colaborare, Buziașul poate renaște din propria cenușă, reînviindu-și faima și atrăgând din nou privirile și inimile celor ce călătoresc în căutarea frumuseții și vindecării.