Ce sunt măștile morții și de ce era acest obicei atât de răspândit în trecut. Istoria fascinantă a unei tradiții morbide
Măștile morții, cu istoria și semnificațiile lor adânc înrădăcinate în culturile antice și medievale, continuă să fascineze oamenii din întreaga lume chiar și azi.
Aceste măști, fie ele create din aur, ceară sau alte materiale, sunt reprezentări realiste ale fețelor celor decedați, capturând nu numai aspectul fizic, ci și unicitatea și caracteristicile individuale ale acestora.
Istoria și semnificația măștilor morții
Originea măștilor morții poate fi urmărită până în timpurile străvechi ale Egiptului Antic, unde acestea au fost utilizate în procesul de mumificare a faraonilor și a altor persoane de rang înalt.
Vezi și: De ce râdeau dacii, strămoșii noștri la înmormântare: „fericirea de dincolo de moarte”
Crezându-se că măștile păstrează trăsăturile fizice ale decedaților pentru viața de apoi, aceste artefacte au fost realizate adesea din materiale prețioase precum aurul și au fost îngropate alături de mumii.
În Europa medievală, pe de altă parte, măștile morții au fost create pentru a comemora figuri importante precum regi, regine și sfinți. Acestea erau adesea realizate din ceară și erau folosite pentru a păstra amintirea și a onora memoria celor decedați, evident, oameni importanți.
Tradiția s-a răspândit, mai apoi, și în Statele Unite ale Americii, atât în rândul președinților americani, cât și la păturile sociale mai puțin importante, în funcție de natura morții.
Vezi și: Legătura secretă a ciorilor cu moartea. ”Ritualul” misterios al păsărilor, care e scopul acestuia
Utilizarea în artă și cultură
Pe parcursul Renașterii, măștile morții au devenit subiecte populare în artă și cultură. Artiștii foloseau aceste măști ca modele pentru portrete sau sculpturi ale persoanelor decedate, capturând astfel detaliile și expresiile unice.
În timpurile moderne, măștile morții sunt rareori create pentru scopuri practice, dar rămân obiecte de interes în artă și istorie.
Ele pot fi găsite în muzee sau colecții private, oferindu-le oamenilor o oportunitate de a se conecta cu trecutul și de a înțelege mai bine lumea în care trăim, dacă se poate spune așa.